Presa religioasă craioveană

În intensa viaţă culturală a Craiovei, presa a ocupat mereu un loc esenţial. În paginile diferitelor ziare şi reviste bisericeşti au semnat importanţi ierarhi, preoţi şi laici care au aparţinut acestor meleaguri. Între revistele religioase ce s-au făcut remarcate, un loc aparte îl ocupă "Mitropolia Olteniei" cu o "vârstă" de peste 60 de ani.

Viaţa culturală în Craiova s-a dezvoltat mai ales spre sfârşitul secolului al XV-lea, atunci când exista aici o Cancelarie a Banului, care se ocupa cu redactarea principalelor documente voievodale. Tot acum au apărut şcoli în limba slavonă şi s-a înmulţit numărul copiştilor de documente slavone şi româneşti.

Din istoria scrisului oltean

De la sfârşitul secolului al XVI-lea s-a păstrat un Tetraevanghel în care stă scris: "Acest sfânt Tetraevanghel a fost scris în ţara Ungro-Vlahiei, în locul Craiova, în zilele domnului Io Mihnea Voevod, în anul 7088 (1580), luna august, 12 zile". A urmat o serie de noi tipărituri, între care se remarcă "Viaţa patriarhului Nifon", de Gavril Protul, "Cronica lui Radu de la Afumaţi" sau cronica oficială din timpul lui Mihai Viteazul. De-a lungul timpului, numărul apariţiilor sau al scrierilor ce circulau în Cetatea Băniei s-a mărit şi s-a diversificat, cuprinzând atât scrieri religioase ("Pravila de la Govora"), cât şi populare, administrative, istorice sau politice ("Alexandria", "Varlaam şi Ioasaf", "Floarea darurilor", diferite Cronici ş.a.).

Începuturile presei craiovene

În ceea ce priveşte apariţia revistelor, gazetelor şi ziarelor craiovene, se poate spune că acestea au ocupat un loc de seamă în viaţa locuitorilor acestor teritorii. În ciuda faptului că "numărul periodicelor situează Craiova în imediata apropiere de Bucureşti şi Iaşi, presa craioveană nu s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea specialiştilor, poate şi datorită faptului că mulţi dintre aceştia au considerat-o mai puţin importantă, în contextul presei româneşti" (Florea Firan, Presa craioveană. 1838-2007, p. 7).

Presa craioveană se face cunoscută la puţin timp după ce se remarcase în principalele centre culturale din restul ţării (trebuie însă amintit faptul că, în context european, presa din România este cu mult în urmă, prima gazetă din lume fiind tipărită la Anvers, în 1605). Este vorba despre revista "Mozaicul", condusă de Constantin Lecca, ce vede lumina tiparului în 1838. De la această revistă, trecând prin principalele publicaţii doljene, între care se remarcă "Ramuri", "Arhivele Olteniei", "Scrisul românesc" etc., presa craioveană şi-a făcut simţită prezenţa în spaţiul cultural românesc din ce în ce mai evident. Revistele şi ziarele religioase nu au întârziat să apară, mai ales începând cu secolul al XX-lea. Dintre acestea, unele sunt publicate şi astăzi, altele încetându-şi de mult activitatea, după doar câteva numere.

Între numeroasele publicaţii religioase craiovene mai vechi sau mai noi se remarcă: "Analele Universităţii din Craiova, Seria Teologie", "Anuarul Mitropoliei Olteniei. Sfânta Mitropolie a Olteniei, Râmnicului şi Severinului", "Anuarul Seminarului Teologic "Sfântul Grigorie Decapolitul" din Craiova", "Buletinul Arhiepiscopiei Craiovei", "Buletinul Centrului pentru dialog între ştiinţă şi teologie Craiova", "Calendarul creştinismului", "Calendarul "Lumina creştină"", "Cetatea creştină", "Ecce Homo", "Femeia ortodoxă", "Glasul femeii ortodoxe", "Îndrumătorul eparhial", "Înnoire", "Lumina creştină", "Luminătorul creştin", "Mitropolia Olteniei", "Renaşterea", "Revista de istorie bisericească" ş.a. (cf. "Presa craioveană" 1838-2007, pp. 289-396).

Trecutul şi prezentul presei religioase

Paginile revistei "Renaşterea" au adunat nume de marcă din istoria bisericească a Craiovei, de-a lungul a peste două decenii de apariţie lunară. Primul redactor a fost pr. Gh. I. Ghia, iar administrator, pr. M. Pretoianu. Preşedintele de onoare a fost episcopul Vartolomeu, iar membrii colaboratori au fost din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Romanaţi şi Vâlcea. În primul număr (mai, 1922), redacţia scria o "Predoslovie" în care consemna: "Revista de cultură religioasă "Renaşterea" apare ca organ al societăţii cu acelaşi nume, înfiinţată în toamna anului trecut (…), aceasta va avea înainte de toate un caracter local, fiind o revistă de îndrumare teoretică şi practică, în primul rând pentru preoţimea olteană şi un străjer neadormit al intereselor ei (…) În al doilea rând, "Renaşterea" va mai fi şi un organ de propagandă religioasă printre creştinii cu oarecare cultură" (pp. 1-2).

În "Prefaţa" la "Anuarul Seminarului Teologic "Sfântul Grigorie Decapolitul" din Craiova. Pe anii 1922-1926" (1927), icon. Gr. Popescu-Breasta, director al Seminarului, nota: "Cartea de faţă reprezintă felul cum a început această şcoală, mersul ei progresiv în cei patru ani de existenţă şi rezultatele la care a ajuns" (p. 1).

În "Revista de istorie bisericească" (1943), ce apărea trimestrial sub directoratul lui T.G. Bulat, ca redactor şi administrator fiind pr. I. Popescu-Cilieni, au fost publicate texte din trecutul şi prezentul bisericesc al Olteniei. Revista, de o înaltă ţinută academică, avea încă de la început rezumate în limba franceză ale textelor publicate.

În primul număr din "Mitropolia Olteniei" (1950), redacţia prezenta împrejurările care au dus la apariţia acestei reviste: "Începând cu numărul de faţă, cele două eparhii oltene, Arhiepiscopia Craiovei şi Episcopia Râmnicului şi Argeşului, vor avea acelaşi Buletin oficial prin contopirea "Buletinului Mitropoliei Olteniei" şi "Îndrumătorul Eparhial" al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului. Faptul în sine se datorează unor raţiuni de ordin economic (…) Dar împrejurarea aceasta (…) deschide şi posibilitatea unei interesante întâlniri pe câmpul duhovnicesc (…) Chiar de la prima întâlnire cerută de tipărirea noii publicaţii s-a văzut folosul acestor consfătuiri. "Mitropolia Olteniei" (…) va aduna în cuprinsul său, în prima parte, lucrări ale tuturor preoţilor care iubesc slova scrisă. Din foile deschise ale aceleiaşi cărţi se va revărsa prisosul de simţire duhovnicească al cugetului oltenesc grupat lângă cele două scaune vlădiceşti. În partea a doua, Buletinul va îndruma şi va reflecta viaţa noastră bisericească administrativă. Nu poate rămâne nemărturisită dar bucuria de a nădăjdui să se culeagă, din împrejurarea care ne adună la acelaşi izvor scris, folosul dorit şi de unii şi de alţii" (pp. 1-2). De-a lungul timpului, în paginile revistei au semnat nume importante de ierarhi, preoţi şi diferiţi oameni de cultură de pe meleagurile oltene şi din întreaga ţară.

"Oltenia - vatra romanizării noastre"

Într-o însemnare din cartea "Presa craioveană.

1838 - 2007", Florea Firan afirma: "Oricât de romantic a fost eruditul Bogdan Petriceicu Hasdeu în lucrarea sa "Originile Craiovei" şi oricât de patetic s-a manifestat George Coşbuc în cartea Din Ţara Basarabilor - un lucru este evident: Oltenia a fost vatra romanizării noastre" (p. 10).