Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Ședință de lucru a Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei

Ședință de lucru a Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei

Galerie foto (16) Galerie foto (16) Știri
Un articol de: Andrei Butu - 20 Mai, 2022

Ierarhii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-au întrunit vineri, 20 mai 2022, în ședință de lucru în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul ședinței, Preafericirea Sa a prezentat Tomosul Sinodal pentru proclamarea canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, care a avut loc sâmbătă, în ziua hramului istoric al Catedralei Patriarhale din București, închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a fost deschis de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a prezentat textele de slujbă ale Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, apărute la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă din București: „În mod deosebit doream ca împreună să ne pregătim pentru proclamarea canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab. De aceea, ne-am gândit să prezentăm «Slujba Sfintei Cuvioase Teofana Basarab»; «Viața și Acatistul Sfintei Cuvioase Teofana Basarab» și un studiu privind istoria Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, bazat pe cercetări mai îndelungate. Desigur, este bucuria noastră să anunțăm că Sfânta este cinstită de multă vreme ca sfânt, deși nu a fost o canonizare oficială solemnă, în Bulgaria la Vidin, în Timocul Bulgăresc și în Timocul Sârbesc, unde tradiția sfințeniei ei este înrădăcinată, mai ales în ­evlavia vlahilor, care se află în acele teritorii. De aceea, i-am invitat pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Naum de Ruse și pe Înaltpreasfințitul Părinte Daniil de Vidin, care vor sluji împreună cu noi mâine la Sfânta Liturghie, pentru că această sfântă, Teofana Basarab, s-a numit Teodora și a fost fiica domnitorului Basarab I, întemeietorul Țării Ro­mânești, iar apoi ea s-a căsătorit cu un prinț bulgar și a devenit țarină în Țaratul Ro­mâno-Bulgar de la Târnovo. După o vreme a devenit monahie, s-a retras din viața publică și a luat numele de Teofana”.

În continuare, Preafericirea Sa a explicat că în timpul vieții Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, în secolul al 14-lea, a fost cea mai mare înflorire a isihasmului. „Avem de-a face cu prima monahie română cunoscută în istorie ca sfântă, fiică de domnitor, deci o femeie cultivată și, în același timp, foarte evlavioasă, care a stat sub povățuirea sfinților isihaști din secolul al 14-lea. A fost contemporană cu Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, primul mitropolit din Principatul Țării Românești, și cu Sfântul Grigorie Palama și Sfântul Grigorie Sinaitul. Cel din urmă avea ucenici în aproape toate țările ortodoxe din Balcani. Un ucenic de-al său, Teodosie, era îndrumător isihast pentru mulți monahi din Bulgaria și pe acela l-a cunoscut și Sfânta Teofana, și înainte de a deveni monahie, dar și după. De aceea, noi am considerat că în anul acesta în care sunt comemorați în mod deosebit Sfântul Simeon Noul Teolog, din secolul al 11-lea, Sfântul Grigorie Palama, din secolul al 14-lea, și Sfântul Paisie de la Neamț, din secolul al 18-lea - când avem al doilea mare curent isihast, dar într-o Europă foarte secularizată în timpul iluminismului occidental, am dorit să nu reducem toată comemorarea sau cinstirea acestor sfinți isihaști doar la cei trei, ci să scoatem în evidență în mod deosebit și sfinții isihaști români. Sfânta Teofana Basarab se încadrează aici, în pleiada sfinților isihaști români și la nivelul foarte înalt al familiei domnitoare. Fratele ei a devenit Nicolae Alexandru, domnitorul Țării Românești, care l-a adus de la Vicina pe Sfântul Iachint de Vicina”, a reliefat Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat apoi că mișcarea isihastă din secolul al 14-lea a continuat în Țările Române prin ucenici diferiți. „Avem două înnoiri isihaste puternice, în secolul al 14-lea, prima, și în secolul al 18-lea. În Țara Românească se cunoaște că au fost mai mulți isihaști. Mulți dintre ei au fost rugători, iar printre aceștia îl avem pe Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani. Acest stareț a fost ucenic direct al Sfântului Paisie de la Neamț. Părintele arhimandrit Nectarie Șofelea, starețul Mănăstirii Radu Vodă din București, a publicat recent la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei un volum cu studii și articole despre Sfântul Gheorghe Arhimandritul (1730-1806). (…) Avem isihast ucenic indirect al Sfântului Paisie, pe Sfântul Calinic de la Cernica. De asemenea, Sfântul Grigorie Dascălul, stareț al mănăstirilor Cernica și Căldărușani, dar și Mitropolit al Țării Românești, a fost ucenic direct al Sfântului Paisie de la Neamț, dar și om de mare ajutor. S-a numit «Dascălul» pentru că era un iscusit traducător al Sfinților Părinți. Sfântul Grigorie Dascălul a scris cea mai concentrată, clară și ordonată viață a Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț. Avem acești sfinți isihaști români, unii moldoveni, alții ardeleni, alții munteni, și trebuie scoși în evidență, pe lângă cei pe care îi comemorăm oficial. De asemenea, trebuie evidențiate schiturile și mănăstirile isihaste. Avem o mulțime de nume și zone care ne amintesc că acolo au fost cândva vetre de sihăstrie”, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În cadrul ședinței, Preafericirea Sa a prezentat Tomosul Sinodal pentru proclamarea canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab.

De asemenea, ordinea de zi a cuprins și solicitarea aprobării textelor liturgice ce vor însoți propunerea de canonizare a Cuviosului Varsanufie de la Optina.