Simpozion dedicat hramului Mănăstirii Hurezi

Cu prilejul praznicului Sfinţilor Brâncoveni, Mănăstirea Hurezi a găzduit lucrările unui colocviu dedicat acestei zile. Activitatea a avut ca temă "296 de ani de la moartea martirică a Sfântului Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi şi 313 ani de la ctitorirea Mănăstirii Hurezi".

După Sfânta Liturghie, care a fost oficiată de Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, invitaţii şi credincioşii prezenţi au luat parte la programul manifestărilor culturale închinate Sfinţilor Brâncoveni. Acţiunea a fost organizată de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Vâlcea împreună cu Primăria Horezu, sub patronajul Arhiepiscopiei Râmnicului. În cadrul întrunirii au susţinut alocuţiuni: PS Emilian Lovişteanul, prof. drd. Florin Epure, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Vâlcea, Constantin Niţu, primarul oraşului Horezu, precum şi alte personalităţi de marcă ale culturii vâlcene.

"A folosit averile sale pentru dezvoltarea culturii româneşti"

În aserţiunea sa, privitoare la personalitatea cultural-religioasă a marelui voievod român, PS Emilian a subliniat: "Constantin Brâncoveanu a fost ctitor de biserici, dar şi ctitor de suflete. El s-a gândit la tot poporul lui Dumnezeu, şi la cei bogaţi, şi la cei săraci, şi la cei aflaţi în stări sociale înalte, şi la ţărani şi oameni simpli. El a ridicat aceste biserici şi mănăstiri pentru cultivarea sufletului şi înălţarea omului către Dumnezeu. A folosit averile sale pentru dezvoltarea culturii româneşti, astfel încât în timpul său s-au înfiinţat cinci centre tipografice, dăruind neamului românesc, atât din Ţara Românească, cât şi din Moldova şi Transilvania, numeroase cărţi de slujbă, de învăţătură bisericească şi de teologi. I-a sprijinit pe credincioşii din Transilvania cu cărţi şi ajutoare materiale tocmai pentru a-i întări în credinţa ortodoxă aflată sub opresiunea confesiunilor calvină şi romano-catolică. A sprijinit cultura, nu numai în ce priveşte arta tipografică, ci şi arhitectura, pictura şi sculptura, îmbinând armonios stilul neobizantin cu cel renascentist şi cu cel tradiţional românesc, dând naştere astfel singurului stil caracteristic românesc care se păstrează până astăzi, stilul brâncovenesc", a încheiat Preasfinţitul Părinte.

În anul 2007, la Mănăstirea Hurezi s-a semnat "Memoriul pentru aducerea Sfintelor Moaşte ale voievodului martir Constantin Brâncoveanu de la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, la ctitoria sa de la Hurezi". Studiul ştiinţific care însoţeşte acest document a fost realizat de academicianul Radu Ştefan Vergatti, profesor la Universitatea din Bucureşti şi membru al Academiei Române. Despre acest demers a vorbit prof. Florin Epure.

La finalul manifestării, Ansamblul folcloric "Cheile Olteţului" a prezentat un deosebit program de cântece şi tradiţii populare din zona Polovragilor.