Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Cu chef sau fără chef?

Cu chef sau fără chef?

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 13 Ian, 2022

Românii sunt un popor cu o tradiţie culinară puternică. Aceasta include, inevitabil, influenţe ale bucătăriilor mai multor popoare cu a căror istorie s-a împletit a noastră. Nu e nimic inconfortabil că, de pildă, sarmale se fac și în Turcia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Macedonia sau Grecia, ba şi în Palestina, Iordania, Siria ori Liban. Ori că tradiţionala noastră mămăligă e la fel de tradiţională în Ungaria, Savoia, Elveția, Austria, Croația, Slovenia şi Corsica până în Brazilia, Argentina, Ucraina, Uruguay, Venezuela și Mexic!

Gospodinele române, mai ales cele din mediul rural, unde tradiţiile, inclusiv cele culinare, se păstrează cel mai bine, nu au nevoie de nici o carte de bucate - deși unele dintre ele, precum celebrul volum al Sandei Marin, au cunoscut un succes impresionant - și nici de numeroasele emisiuni TV în care bucătari bărbați explică producerea unor sofisticate mâncăruri.

Doar că la bucatele care folosesc scoici, melci și condimente exotice se pare că nu mai mergea numele banal de bucătar, așa că l-am importat pe cel de chef, o prescurtare romgleză a denumirii de bucătar-șef, care produce o dublă confuzie lingvistică, întrucât pronunția șef trimite la ierarhii (cum ar fi să vă vedeți directorul preparând un sos?), în vreme ce scrierea chef are conotații de petrecere - e drept, însă, un chef serios presupune și mâncare. Poftă bună!