La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Despre viorile lui George Enescu la Ateneu
Dacă ajungeți la Ateneul Român în perioada aceasta, veți fi întâmpinați în foaier de expoziția foto-documentară „Viorile lui George Enescu”, prezentată cu ocazia festivalului „Vară Magică”. Săptămâna trecută, pe scena Ateneului, muzicienii Gabriel Croitoru și Simina Croitoru au cântat pe două dintre viorile lui George Enescu. Este vorba despre vioara Guarnieri del Gesù și vioara Paul Kaul, pe care acesta a creat-o special pentru George Enescu, denumită „modelul George Enescu” sau „vioara tenor”.
De obicei, un violonist-concertist cântă pe cel puțin două tipuri de viori de meșteri celebri proveniți din vechile școli italiene sau germano-austriece, în funcție de sala de concert, dacă e muzică de cameră sau muzică simfonică, și de sonoritatea instrumentului. Enescu, de pildă, a cântat ani întregi pe viorile lui Paul Kaul, dar a preferat - pentru frumusețea sunetului - exemplarul celebrului lutier din Cremona, Giuseppe Guarneri del Gesù. De-a lungul întregii cariere profesioniste, violonistul din Liveni a cântat de la vârsta de 5 ani până la 74 de ani pe zece exemplare, semnate de lutieri vechi și moderni, străini și români.
Adina Sibianu, curatorul expoziției „Viorile lui George Enescu”, consideră că, vizitând expoziția, veți descoperi universul fascinant al marelui muzician român.
Profesorul Viorel Cosma spune că „prima vioară cumpărată de Costache Enescu din Dorohoi (1888), deși era o vioară jumătate pentru copii, purta totuși eticheta lutierilor Gebrüder Platt. Nu se poate vorbi de un instrument de serie mare, comercială, de fabrică, ci de o vioară de meșter, adevărată. Pe mica vioară (exemplar păstrat în muzeul din Calea Victoriei 141) a cântat George Enescu la întâlnirile cu profesorul Eduard Caudella din Iași, precum și în primii ani de studii la Viena. A doua vioară, întreagă, semnată Santo Serafino, a achiziționat-o în capitala Austriei cu 250 de florini același Costache Enescu, însă sub garanția profesorului Joseph Hellmesberger, în vederea debutului micului Mozart român în concertul din 14 aprilie 1892”.
Expoziția realizată de Muzeul Național „George Enescu” oferă tuturor iubitorilor de frumos o călătorie în istoria viorilor maestrului român. Aceasta va rămâne în foaierul Ateneului Român pe toată durata festivalului „Vară Magică”, adică până la sfârșitul lunii august. (A. D.)