La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Evenimente culturale şi festivaluri folclorice în Transilvania
Mai multe manifestări culturale au loc la acest sfârşit de săptămână în majoritatea oraşelor transilvane. La Sibiu, Palatul Brukenthal îşi deschide porţile tuturor vizitatorilor, intrarea fiind liberă. La Muzeul ASTRA au loc târguri de olari şi meşteşugari, aşa cum se întâmplă şi la Braşov. Bistriţenii sunt aşteptaţi la cea de-a 19-a ediţie a Festivalului internaţional de folclor „Nunta Zamfirei“.
Palatul Brukenthal din centrul Sibiului este deschis azi tuturor celor care doresc să îl viziteze, cu ocazia zilei de naştere a Baronului Samuel von Brukenthal.
Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803) s-a născut la Nocrich, judeţul Sibiu. În perioada petrecută la Viena şi-a constituit colecţia de pictură, menţionată în 1773 în „Almanach de Vienne“, drept una dintre cele mai valoroase colecţii particulare. La Sibiu a construit un palat în stilul barocului târziu, după modelul palatelor vieneze, acesta fiind unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România. Muzeul Brukenthal este cel dintâi muzeu din România şi din centrul Europei (deschis pentru public din anul 1817).
Târguri de oale, case şi grădini la ASTRA
Muzeul ASTRA organizează, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, cea de-a doua ediţie a Târgului internaţional „Frumos. Ceramic. Folositor - Ceramica de Chirpăr şi Marpod“, la care participă 15 olari din România, Ungaria şi Bulgaria, care se întrec la roata olarului şi gătesc pe vatră deschisă, în vase de lut, reţete tradiţionale. Un juriu format din specialişti din ţară şi din străinătate va desemna cei mai buni olari şi cei mai buni bucătari.
Pe 26-27 iulie, Muzeul în aer liber găzduieşte şi „Târgul de case, grădină şi peisaj“, ediţia a VI-a. Manifestarea îşi propune să încurajeze atât construcţia după tipare arhitecturale tradiţionale a unor case de locuit sau de vacanţă, cât şi conservarea în forme cât mai autentice a peisajului din preajma acestora, prin cultivarea pomilor fructiferi tradiţionali, a legumelor, cerealelor, florilor şi plantelor tehnice, specifice satului tradiţional. În acest sens, în lunca Polovragi din apropierea Târgului de Ţară, cei interesaţi de construcţia unor case româneşti tradiţionale vor putea să ia parte la ateliere organizate de meşteri, conform unui comunicat de presă al CNM ASTRA.
Festivaluri în judeţul Braşov
Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) filiala Braşov, împreună cu Primăria Moeciu organizează sâmbătă şi duminică Târgul de vară, ediţia a XXII-a. Expoziţii de produse meşteşugăreşti şi articole gospodăreşti specifice zonei, de produse tradiţionale, concursul „Cel mai bun crescător de animale“, recitaluri de muzică folk şi concerte de muzică populară vor fi prezente la Târgul de vară de la Moeciu.
Piaţa Sfatului din Braşov este, începând de vineri până duminică, gazda unui festival de produse meşteşugăreşti, tradiţionale şi eco, concerte de muzică uşoară şi populară.
Festivalul „Nunta Zamfirei“
Cea de-a 19-a ediţie a Festivalului internaţional de folclor „Nunta Zamfirei“ va aduce la Bistriţa aproximativ 500 de artişti din nouă ţări, care vor susţine spectacole în centrul istoric al municipiului în perioada 27-30 iulie. Centrul cultural municipal „George Coşbuc“ din Bistriţa a anunţat că „nunta“ va începe duminică seară, când va avea loc deschiderea oficială a festivalului, în prezenţa autorităţilor locale. Pe lângă ansambluri româneşti, la „Nunta Zamfirei“ vor mai fi prezenţi artişti din Bulgaria, Italia, Polonia, Israel, Ungaria, Serbia, precum şi din Rusia şi Egipt, conform Agerpres. Formaţiile de dansuri vor susţine animaţii în diferite zone din municipiul Bistriţa, iar marţi, 29 iulie, vor participa şi la manifestările organizate cu prilejul Zilei Imnului Naţional, având în vedere că la Bistriţa a copilărit autorul versurilor acestuia, Andrei Mureşanu. Numele festivalului bistriţean este dat de o poezie scrisă de George Coşbuc şi publicată în anul 1889, scopul acestuia fiind de a promova cultura şi obiceiurile tradiţionale româneşti la nivel internaţional, dar şi de a facilita schimburile culturale între ţări de pe continente diferite. (Oana Rusu)