Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
20 Dec, 2024
Ia românească în timbre
Cea mai atractivă piesă a portului popular românesc, ia, apare acum și în mărcile poștale. Romfilatelia a introdus în circulație, pe data de 22 iunie, emisiunea de mărci poștale Ia românească, unitate în spirit.
Timbrele emisiunii de mărci poștale ilustrează ii din regiunile României. Iile caracteristice Crișanei (Bihor), respectiv Maramureșului (Oaș) sunt reprezentate pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei.
Alte piese tradiționale, aparținând regiunilor Bucovina (Suceava) și Moldova (Vrancea) sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei. Iile specifice regiunilor Banat (Lugoj) și Transilvania (Pădureni, jud. Hunedoara) sunt redate pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei.
Cel de‑al patrulea timbru al emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 11,50 lei, ilustrează iile caracteristice regiunilor Oltenia (Mehedinți) și Muntenia (Râmnicu Sărat). Pe plicul „prima zi” a emisiunii este reprezentată ia din regiunea Dobrogea.
Titlul emisiunii filatelice, Ia românească, unitate în spirit este menit să releve specificul anului curent numit și Anul Centenar al Marii Uniri din 1918.
După Marea Unire, ia, piesa de bază a costumului popular feminin, a fost considerată și un simbol. Prin echilibrul său, ia menține constantă ideea unității poporului român.
Ia autentică era creată din pânză potrivit de rară, așa‑numita pânză de casă sau pânză nălbită din in, cânepă sau lână, țesută la războiul cu două ițe. Mai târziu, ia sau cămașa cu altiță a fost realizată și din bumbac tors la fuior. Prin motivele și simbolurile brodate, ia românească este mai mult decât un obiect vestimentar. În afară de culoare și țesătură, caracteristicile iei sunt date și de cusături, încreț, altiță, râuri și cheițe.
