Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Ia românească în timbre

Ia românească în timbre

Un articol de: Anca Tuică - 26 Iun, 2018

Cea mai atractivă piesă a portului popular românesc, ia, apare acum și în mărcile poștale. Romfilatelia a introdus în circulație, pe data de 22 iunie, emisiunea de mărci poștale Ia românească, unitate în spirit.

Timbrele emisiunii de mărci poștale ilustrează ii din regiunile României. Iile caracteristice Crișanei (Bihor), respectiv Maramureșului (Oaș) sunt reprezentate pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei.

Alte piese tradiționale, aparținând regiunilor Bucovina (Suceava) și Moldova (Vrancea) sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei. Iile specifice regiunilor Banat (Lugoj) și Transilvania (Pădureni, jud. Hunedoara) sunt redate pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei.

Cel de‑al patrulea timbru al emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 11,50 lei, ilustrează iile caracteristice regiunilor Oltenia (Mehedinți) și Muntenia (Râmnicu Sărat). Pe plicul „prima zi” a emisiunii este reprezentată ia din regiunea Dobrogea.

Titlul emisiunii filatelice, Ia românească, unitate în spirit este menit să releve specificul anului curent numit și Anul Centenar al Marii Uniri din 1918.

După Marea Unire, ia, piesa de bază a costumului popular feminin, a fost considerată și un simbol. Prin echilibrul său, ia menține constantă ideea unității poporului român.

Ia autentică era creată din pânză potrivit de rară, așa‑numita pânză de casă sau pânză nălbită din in, cânepă sau lână, țesută la războiul cu două ițe. Mai târziu, ia sau cămașa cu altiță a fost realizată și din bumbac tors la fuior. Prin motivele și simbolurile brodate, ia românească este mai mult decât un obiect vestimentar. În afară de culoare și țesătură, caracteristicile iei sunt date și de cusături, încreț, altiță, râuri și cheițe.