„În fiecare casă exista un mic altar“

Muzeul Etnografic al Transilvaniei deţine o impresionantă colecţie de icoane pe sticlă, cele 364 de lucrări valoroase realizate de artişti populari reprezentând marile praznice sărbătorite de Biserica Ortodoxă Română, precum şi chipuri de sfinţi, precum Sf. Ilie, despre care ţăranii transilvăneni credeau că "este viu şi umblă pe cer cu căruţa sa de foc pentru a trimite fulgere împotriva diavolului şi a celor răi".

Meşteşugul pictării icoanei pe sticlă de către artiştii populari transilvăneni este amplu reprezentat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) prin intermediul impresionantei colecţii ce numără 364 de lucrări valoroase. Creaţiile prezintă marile sărbători din calendarul creştin ortodox, precum şi figurile sfinţilor prăznuiţi de Biserica Ortodoxă Română şi cinstiţi de credincioşi drept ocrotitori ai casei, recoltelor şi animalelor domestice. Potrivit muzeografului Ioan Toşa, citat de agenţia Agerpres, în colecţia MET sunt 96 de icoane care îl reprezintă pe Mântuitor în scene precum Naşterea, Botezul, Iisus învăţător, Iisus cu crucea şi globul, Intrarea în Ierusalim, Răstignirea, Prohodul şi Învierea. Multe icoane din patrimoniul MET, realizate de meşteri populari în tradiţia Şcolii de la Nicula, redau Fecioara cu Pruncul, Maica îndurerată sau Masa Raiului, iar o altă parte însemnată reprezintă sfinţi. "Prezenţa în casă a acestor icoane cu sfinţi, ce alcătuiau un mic altar la care se ruga familia în clipe grele, s-a păstrat generaţii la rând. Schimbările petrecute în societatea românească în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi-au pus puternic amprenta asupra mentalităţii oamenilor, care, încet-încet, au înlocuit vechile icoane la care s-au închinat părinţii şi strămoşii lor cu tablouri şi covoare", a afirmat muzeograful Ioan Toşa.

Potrivit acestuia, icoana Sfântului Ilie se afla în casele oamenilor pentru că se credea despre el că este viu, nu mort, precum ceilalţi sfinţi, şi umblă pe cer cu căruţa sa de foc, pentru a trimite fulgere împotriva diavolului şi a celor răi. Sărbătoarea Sfântului Gheorghe marca începutul anului pastoral la români, iar sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena - începutul perioadei în care vitele erau urcate la munte. Sfântul Petru era considerat şi patronul lupilor, care decidea ce animale să fie hrană pentru ruda sălbatică a câinelui. Anul agricol se încheia de Sfânta Parascheva şi icoana ei se afla în mai toate casele gospodarilor, pentru cinstire şi protejarea muncii de pe ogor şi a recoltelor. De altfel, în colecţia MET sunt 18 icoane ce o reprezintă pe Cuvioasa Parascheva.

Acelaşi număr de icoane este dedicat Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, care sunt prăznuiţi de Biserica Ortodoxă Română la 21 mai, iar Sf. Apostoli Petru şi Pavel sunt reprezentaţi în zece icoane. Sfântul Ilie Tezviteanul, unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, pe care Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte la data de 20 iulie, era celebrat în toate satele transilvănene, fiind aducător de ploi în vreme de secetă, iar Sfântul Haralambie era cunoscut ca fiind apărător de ciumă şi de foamete.

Icoanele MET se expun periodic, în spaţiul destinat expoziţiilor temporare.