La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Italienii din România în imagini de arhivă
Venirea italienilor în România, în urmă cu un secol, a lăsat o istorie importantă, pe care liderii comunităţii ei au dorit s-o aducă în faţa majorităţii. Povestea naturalizării italienilor la nord de Dunăre este spusă fotografic de imagini de arhivă, adunate din lăzile cu amintiri ale urmaşilor primilor emigranţi şi expuse, momentan, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNAR).
Despre italienii din România, ca de altfel despre multe alte minorităţi etnice din ţara noastră, se ştiu puţine lucruri. Deşi convieţuirea lor alături de populaţia majoritară, timp de un secol, a contribuit mult la îmbogăţirea diversităţii noastre culturale, ei şi-au afirmat identitatea şi tradiţiile doar în rândul comunităţii lor. Acum, istoria acestora poate fi cunoscută prin intermediul expoziţiei fotodocumentare "De la emigrare la integrare", deschisă la MNAR, pe Calea Victoriei. Lucrările sunt fotografii vechi, tipărite digigrafic, în condiţii unice de rezistenţă şi calitate, şi îi prezintă pe strămoşii italienilor şi urmaşii acestora care s-au stabilit aici în urmă cu un veac (1850-1897). În spatele fiecărei poze se află o poveste care vorbeşte despre modul în care etnicii au păstrat de-a lungul timpului legătura cu patria de origine, despre principalele meserii şi meşteşuguri pe care le-au practicat în noua lor patrie, felul în care au reuşit să-şi păstreze obiceiurile de acasă, dar şi despre interferenţele cu populaţia românească. Despre friulani, bellunezi, trentini, genovezi, lombarzi Fenomenul migraţiei italienilor s-a produs la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, când Italia se confrunta cu o grea criză politică şi social-economică. Atunci s-au stabilit în diverse oraşe ale ţării noastre mulţi antreprenori, recunoscuţi ca buni meseriaşi, mai ales în construirea unor importante edificii: drumuri, poduri, căi ferate, viaducte, dar şi fântâni, biserici, şcoli, bănci, monumente funerare. România a fost una dintre destinaţiile preferate, nu numai datorită mediului de lucru, dar şi celui geografic, foarte asemănător cu meleagurile natale. Aşa se face că, astăzi, comunitatea italienilor din România este alcătuită din rândul celor veniţi din nordul Italiei, în urmă cu un veac: friulani, bellunezi, trentini, genovezi, lombarzi. Expoziţia de fotografie, care va putea fi vizitată până la sfârşitul acestei luni, este însoţită de câteva evenimente culturale: proiecţia filmului "Despre italienii din România", realizat de Anca Filoteanu, conferinţa "Contribuţii italiene în cultura românească", susţinută de dr. Antonio Rizo şi prof. dr. Doina Paron Florişteranu, un spectacol de cântece şi dansuri tradiţionale, prezentat de elevii Liceului "Dante Alighieri" şi prezentarea romanului "Bucureştiul în alb şi negru" de Giancarlo Repetto, lector la Liceul "Dante Alighieri".