Palatul Culturii din Iași a fost redeschis

După patru ani şi patru luni de lucrări de restaurare la Palatul Culturii din Iaşi (plus 3 ani de stat în conservare), a venit şi momentul redeschiderii sale. A fost un proiect masiv, în valoare de peste 26.000.000 de euro, însă palatul care găzduieşte patru muzee de talie naţională, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, ca şi Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural, merita acest proiect de refacere. În plus, Palatul Culturii este şi una dintre emblemele oraşului Iaşi. Iată detaliile principale şi implicaţiile acestei reabilitări.

Ieri a avut loc redeschiderea oficială, iar mâine va fi „Ziua Porţilor Deschise la Palatul Culturii”, zi specială pentru public, acesta având ocazia de a vizita gratuit expoziţiile organizate de cele patru muzee din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.

Publicul care va fi prezent mâine va putea vedea două expoziţii itinerante, prezente special la Iaşi pentru marcarea acestui moment important de redeschidere a palatului: expoziţia „Aurul şi argintul antic al României”, un proiect expoziţional al Muzeului Naţional de Istorie a României, în care şi Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi contribuie cu piese de tezaur, şi expoziţia „Artă şi ceremonial la mesele regale”, organizată de Muzeul Naţional Peleş.

În cadrul expoziţiei de pictură „Maeştrii artei interbelice româneşti în colecţiile Muzeului de Artă Iaşi”, Muzeul de Artă va aduce în faţa publicului lucrări ale unor nume celebre, precum: Octav Băncilă, Ştefan Dimitrescu, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Camil Ressu, Iosif Iser, Gheorghe Anghel, Corneliu Medrea, Ştefan Popescu, Rodica Maniu, Nutzi Acontz, Marius Bunescu, Nicolae Dărăscu, Dumitru Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Jean Al. Steriadi, Ion Teodorescu-Sion.

Dar iubitorii de pictură mai au parte de o surpriză: şi în cadrul expoziţiei „Maeştrii picturii româneşti în patrimoniul Muzeului de Artă Iaşi” vor avea şansa de a vedea lucrări de mare valoare, semnate Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Aman, Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu, Constantin Stahi.

Artiştii plastici contemporani au şi ei locul asigurat în faţa publicului care va vizita palatul începând de miercuri. Expoziţia „Artişti ieşeni contemporani” va etala lucrări de pictură şi sculptură ale celor mai importanţi exponenţi ai artei, care activează în cadrul UAPR - filiala Iaşi: Dan Hatmanu, Dan Covătaru, Valeriu Gonceariuc, Liviu Suhar, Jeno Bartos, Ilie Bostan, Bogdan Bârleanu, Atena Simionescu, Constantin Tofan, Mircea Eugen, Mihai Voicu, Dragoş Pătraşcu, Gabriela Agafiţei, Valentin Sava, Felix Aftene, Zamfira Bârzu, Gabriela şi Sabin Drânceanu, Val Gheorghiu, ­Valentina Druţu, Marcel Pavel şi alţii, continuatori ai primei Şcoli de Belle Arte din ţară, inaugurată la Iaşi în anul 1860.

Dar poate întâiul lucru la care te gândeşti când vine vorba despre Moldova este istoria ei tumultuoasă. Şi aici vizitatorii palatului vor avea ce vedea, fiindcă Muzeul de Istorie a Moldovei deschide expoziţia temporară „Curtea Domnească din Iaşi: o istorie redescoperită”, organizată în spaţiile care pun în valoare ruinele Curţii Domneşti, scoase la iveală cu prilejul recentelor lucrări de consolidare–restaurare. Curtea Domnească din Iaşi este atestată documentar de la anul 1434, iar expoziţia va fi atât pe placul adulţilor mai mult sau mai puţini cunoscători de istorie, cât şi al copiilor. Vor putea fi văzute colecţii de arme albe şi de foc, mai precis spade medievale, shamshir-uri şi iatagane, primele arme de foc, piese de artilerie şi ghiulele de tun, amintind luptele date de strămoşi împotriva otomanilor.

Muzeul Etnografic al Moldovei aduce în faţa iubitorilor de artă şi tradiţie populară o colecţie importantă de instalaţii, între care unele unice, cum ar fi cea mai mare oloiniţă (o instalaţie cu ajutorul căreia se producea ulei din seminţe de plante oleaginoase, curăţate, prăjite şi trecute printr-o presă). În cadrul expoziţiei „Cotidianul ţărănesc” vor putea fi văzute mostre de inventivitate populară,”maşinării” cu ajutorul cărora oamenii satelor de odinioară îşi uşurau munca. Mai precis, vor veni la noi din istorie instalaţiile pentru curăţarea (vânturători) şi măcinarea (pive, râşniţe, moară) seminţelor folosite în alimentaţie (grâu, porumb, mei, cânepă, floarea-soarelui, seminţe de dovleac) şi instalaţiile pentru stoarcerea uleiului şi mierii, respectiv teascurile şi presele (oloiniţele). Nici mijloacele de transport ale străbunilor noştri nu lipsesc din cadrul expoziţiei, fiind prezente căruţe, sănii de călătorie, sănii de mână pentru dus la moară.

Expoziţia „Sărbătoarea: artă şi spiritualitate” va arăta lumea satului în momentele cu încărcătură spirituală, când oamenii se întâlneau cu dimensiunea sacră a existenţei, împletită cu importanţa petrecerii împreună, a comuniunii. Tema sărbătorii este tratată prin expoziţii în toate valenţele ei, de la registrul laic (hora, şezătoarea) până la cel religios, reprezentat şi prin iconografie şi recuzită ceremonială specifică perioadei pascale.