La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
22 Noi, 2024
Patrimoniul arhitectural, sub semnul dezvoltării urbane
Lipsa unui proiect unitar de dezvoltare urbană şi promovarea intereselor economice ale îmbogăţiţilor de dată recentă au costat mult, estetic, în ultimii ani, Bucureştiul, dar şi alte oraşe care şi-au pierdut clădiri de patrimoniu sau în care s-a construit haotic, fără a se ţine cont de contextul arhitectural. De curând, prin strădania mai multor organisme preocupate de dezvoltarea durabilă, cetăţenii din oraşele ce deţin valori arhitecturale de patrimoniu pot să îşi spună cuvântul şi să participe activ la conservarea sau la configurarea echilibrată a spaţiului în care trăiesc. În cadrul proiectului "Parteneriat pentru bună guvernare III - capitolul dezvoltare durabilă", locuitorii urbani pot sesiza abuzurile faţă de oraşul lor pe site-ul special www.orasulestitu.ro sau la numărul de telefon 021.528.88.24. Proiectul este finanţat de Guvernul Islandei, al Principatului Lichtenstein şi al Norvegiei.
Lupta pentru Palatul Ştirbei Printre cele mai recente luări de poziţie ale iniţiatorilor proiectului amintit este semnalarea unui nou abuz arhitectural în centrul Bucureştiului. Aflăm astfel că, la sfârşitul lunii septembrie, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a propus avizarea unei construcţii înalte, de tip bloc-turn, în spatele Palatului Ştirbei de pe Calea Victoriei. Palatul Ştirbei a fost reşedinţa domnitorului Barbu Ştirbei (1849 - 1853, 1854 - 1856). Construcţia, devenită proprietate privată, a mai suportat abuzuri şi în urmă cu câţiva ani. În 2008, de pildă, au fost demolate trei anexe ale palatului, dintre care două monumente istorice. Calea Victoriei este principala zonă protejată a Bucureştiului, iar Palatul Ştirbei este, incontestabil, un monument de valoare naţională.
