„Pentru noi, sensul artei este încercarea de a pătrunde rostul lucrurilor“

Muzeul Naţional de Geologie găzduieşte, până pe 21 aprilie, expoziţia de pictură şi sculptură "Portretele munţilor", în cadrul Simpozionului internaţional de pictură şi sculptură din masivul Retezat. Problematizarea temei peisajului în contextul artei contemporane reprezintă punctul de plecare al expunerii, care este iniţiativa lectorului univ. dr. Cristian Ungureanu de la Universitatea de Arte "George Enescu", Bucureşti.

Abordarea unor tehnici diferite, prin rapelul la istoria artei, constituie investigarea unor posibilităţi de supravieţuire a tematicii în cauză. Este instituit, astfel, un dialog vizual între diferitele lucrări stilistice ale câtorva tineri artişti - studenţi de la Arte Plastice atât din Iaşi (Universitatea "George Enescu"), cât şi din Chişinău (Academia de Teatru, Muzică şi Arte Plastice din Republica Moldova) - aflaţi sub coordonarea lectorului univ. dr. Cristian Ungureanu.

Despre rostul şi condiţia peisajului contemporan

Grupul îşi propune, potrivit coordonatorului său, să cerceteze "în ce măsură peisajul este un act de curaj sau o dovadă de anacronism, în epoca actuală". Acelaşi Cristian Ungureanu continuă: "Sub apanajul unui autentic demers postmodern, tinerii artişti profesionişti sunt invitaţi, în cadrul acestor sesiuni, să pună în discuţie rostul şi condiţia peisajului contemporan. Într-un dialog deschis oricăror posibilităţi, ei sunt invitaţi să acceseze un întreg arsenal de procedee tehnice şi conceptuale specifice artei zilelor noastre - o artă hibridă şi contaminată cu influenţe din absolut toate domeniile vieţii (…) În acest sens, o bună parte din lucrul nostru, în cadrul acestui proiect (şi nu numai), îl reprezintă documentarea şi discutarea, experimentarea, acceptarea sau adaptarea celor mai noi formule de limbaj pictural (…)".

Sursa de inspiraţie a grupului a constituit-o peisajul montan din Retezat, cu cascada Lolaia, lacul Bucura (cel mai întins din zona alpină românească), vârful Peleaga, rocile cristaline şi cu cei 18 gheţari. Timp de două săptămâni, tinerii artişti au surprins diferite faţete ale muntelui. Valentin-Norbert Ţăruş, sponsorul proiectului, declară: "Cu cinci ani în urmă, pe 15 august, împreună cu profesorul Cristian Ungureanu am început organizarea acestor tabere de creaţie cu studenţi de la Arte Plastice din Iaşi şi Chişinău, care au venit la cabana Cascada, din Retezat, lângă Haţeg, şi au pictat, au sculptat, au cântat la chitară".

Peisajul este anacronic?

În deschiderea vernisajului expoziţiei de miercuri, 6 aprilie, Cristian Ungureanu a spus: "Suntem sau nu anacronici dacă abordăm tema peisajului? Să facem o scurtă incursiune în istoria artelor plastice de la începutul secolului al XX-lea - momentul rupturii totale, când prin avangarda istorică s-a decretat cum că artele ar trebui să meargă pe un alt filon, să conţină un manifest politic şi să fie implicate social. De aici încolo s-a produs o răsturnare a situaţiei în istoria artelor secolului al XX-lea, ce marja pe o continuă căutare a originalităţii. Apogeul a fost atins prin anii '80, când artişti şi critici de artă s-au întors la vechile valori ale istoriei artei, prin redescoperirea lor". De asemenea, Ungureanu a mărturisit: "Pentru noi, sensul artei este încercarea de a pătrunde rostul lucrurilor, iar simpozionul ne oferă această ocazie prin prilejul de a comunica şi de a experimenta în câmpul artelor vizuale. Atmosfera cu totul specială din munţii Retezat ne-a determinat să ne interogăm mai mult, punând în discuţie rostul şi condiţia peisajului contemporan".

Ieri, 10 aprilie, de la ora 14:00, publicul amator de artă contemporană a fost invitat în cadrul expoziţiei la o întâlnire cu artiştii. Joi, 21 aprilie 2011, ora 17:00, va avea loc o licitaţie de artă cu lucrările participanţilor la simpozion, urmată de finisajul expoziţiei. Simpozionul va fi prezentat în luna aprilie a acestui an la Bucureşti şi în lunile următoare la Viena, Austria. Expoziţia poate fi vizitată zilnic, între orele 10.00 şi 18.00, până pe 21 aprilie.

Munţi locuiţi

Pentru coordonatorul simpozionului, lectorul univ. dr. Cristian Ungureanu, arta implică deopotrivă cercetare şi creaţie, aşa cum ne-a mărturisit în scurtul interviu:

În lucrările expuse am observat câteva repere culturale, construcţii arhitectonice: un teatru grec, ceva asemănări cu arhitectura veneţiană, cu cea mesopotamiană, un Turn al lui Babel…

Da… sunt munţi locuiţi, dar şi scheme compoziţionale.

Porniţi de la reperele culturale sau de la schemele compoziţionale?

M-am specializat pe geometria compoziţională pe care o aplic în artele vizuale. Am pornit de la geometria secretă a picturii bizantine şi a picturii europene, cu care am finalizat de curând, la Universitatea de Arte din Bucureşti, teza de doctorat cu profesorul Ion Stendl. Încă din perioada studenţiei am fost atras de acest subiect, când am început să cercetez preocupările de acest gen din rândul artiştilor, din cele mai vechi timpuri până în Renaştere, Clasicism, Baroc, Manierism, Romantism şi Impresionism. Am analizat constant scheme geometrice de structurare armonică a spaţiului icoanei sau a tabloului, având cunoştinţe de matematică-fizică, după ce am absolvit un liceu economic.

Urmăriţi şi o anumită unitate stilistică?

Epoca în care trăim nu se pretează unei asemenea alegeri. Poate cu secole în urmă ar fi fost bine-venită, dar azi lucrurile nu mai stau chiar aşa. În conformitate cu tema aleasă, dezvoltă un set de mijloace tehnice care mi se potrivesc cel mai bine.

Este propunerea pe care le-aţi făcut-o şi celor care v-au însoţit?

Întotdeauna. Mi-am însuşit această doctrină artistică şi cred cu tărie în capacitatea fertilă de a dezvolta cât mai multe tehnici.