Picturi cu temă creștină de admirat la Art Safari

Iubitorii de artă se pot bucura, până la 19 iulie, de splendida expoziție „Vermont și farmecul Belle Époque”, organizată la Art Safari New Museum în Bucu­rești. Expoziția cuprinde lucrări din toate etapele creației artistice a lui Nicolae Vermont (1866-­1932), un artist apreciat, care a contribuit la modernizarea picturii româ­nești. Printre operele expuse se află și câteva cu temă religioasă. 

Expoziția propune o incursiune amplă în celebra perioadă cunoscută sub numele de Belle Époque, asociată cu pacea, prosperitatea și progresul, privită ulterior cu nostalgie după Primul Război Mondial. „În România, aceas­tă perioadă coincide cu domnia regelui Carol I, când ­statul român s-a modernizat ­profund și s-a aliniat parcursului european. Drumul artistic al lui Vermont este prezentat în strânsă legătură cu acest context istoric și social, surprinzând atât optimismul și rafinamentul epocii, cât și tensiunile și inega­li­tățile ei. Expoziția aduce în fața vizitatorilor lucrări din toate etapele creației sale, de la caietele de schițe realizate ca învățăcel în muzeele müncheneze până la compozițiile ce i-au adus recu­noaștere și multiple distincții, fie ele lucrări cu subiect alegoric, precum Bachus, picturi cu tematică religioasă, cum este Răstignirea, sau compoziții cu mesaj social, marcate de o atmosferă pu­ternică, precum Emigranții. O parte din expoziție este dedicată și gravurii - activitate artistică pe care Vermont a în­vățat-o de la Theodor Aman, fiind unul dintre cei mai impor­tanți gravori români”, a spus curatoarea Maria Munteanu pentru Ziarul Lumina. 

 „Întâlnirea timpurie a lui Nicolae Vermont cu Nicolae Grigorescu, care își stabilise, pentru o pe­­rioa­dă, atelierul la Bacău, într-un spațiu închiriat în același imobil unde locuia familia Vermont, a avut un rol decisiv în formarea artistică a tânărului Vermont. A fost momentul în care a intrat în contact direct cu arta și cu procesul creativ. Această expe­riență i-a deschis drumul către pictură și i-a conturat sensibilitatea artistică. Pentru a-și perfecționa tehnica, a studiat la Școala de Belle-Arte din Bucu­rești. Acolo l-a întâlnit pe Theodor Aman, care l-a învățat tehnica gravurii, devenind astfel unul dintre cei mai cunoscuți gravori români. Mai apoi, a studiat la Academia de Arte din München, care a reprezentat etapa de maturizare artistică, în care și-a definit stilul și a integrat influențe artistice importante, atât academice, cât și din curentul Jugendstil”, a mai spus Maria Munteanu. 

În ceea ce privește abordarea temelor de inspirație religioasă, din lucrarea monografică „Nicolae Vermont” (Ed. Academiei, 1958, Radu Ionescu, Amelia Pavel), aflăm: „În lungul drum al activităţii, merită semnalat momentul 1893, anul în care Vermont apărea pe simezele expoziţiei Cercului Artistic, pentru prima dată cu o compoziţie cu subiect religios, intitulată Drumul Golgotei, marcând atunci începutul unui ciclu de compoziţii inspirate din istoria biblică. Predilecţia artistului pentru tematica religioasă poate fi pusă în primul rând pe seama puternicei influenţe în arta pictorului român a şcolii müncheneze de pictură, ce la sfârşitul secolului al XIX-lea a cunoscut o intensificare a operelor religioase. Momentul în care Vermont începe să se aplece asupra subiectului religios, cel puțin cu câte o compo­ziție anual, pare a fi 1904, când expunea în cadrul Tinerimii Artistice Închinarea păstorilor. Vermont, după convertirea la crești­nism, avea să se aplece asupra multor teme biblice celebre. Astfel pictează Botezul, Christ consolator, Lapidarea Sfântului Ște­fan, Femeia adulteră, Învierea fiicei lui Iair și Coborârea de pe cruce. Această serie pare a se încheia în preajma Primului Război Mondial, moment ce marchează un prag pentru întreaga gene­rație a Tinerimii Artistice”. 

În expoziția de la Art Safari New Museum pot fi admirate picturile lui Nicolae Vermont cu temă creștină Răstignirea (Drumul Golgotei), La Denie, Suflete slave și Închinarea păstorilor. Lucrările expuse provin din importante muzee din țară, precum Muzeul Național Brukenthal, Muzeul de Artă Arad și Muzeul de Artă Constanța, din colecții private, dar și din materiale documentare. Scenografia expoziției a fost realizată de Cosmin Florea, iar vizitele se pot face de joi până duminică, între orele 11:00 și 20:00.