Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Podoabe tradiţionale expuse la Arhitectură

Podoabe tradiţionale expuse la Arhitectură

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Eliza Dumitrescu - 29 Noi, 2010

La Sala de Expoziţii a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti se poate vizita, până în data de 5 decembrie, expoziţia "Meşteşuguri de azi - podoabe tradiţionale", de luni până sâmbătă, între orele 10:00 şi 18:00.

Sunt expuse podoabe ceremoniale, în special embleme ale costumelor tradiţionale de nuntă, dar şi podoabe purtate de sărbători sau la alte evenimente importante. Exponatele provin din majoritatea regiunilor ţării şi sunt realizate de meşteşugari contemporani. Deşi destinate mai ales nunţii, cel mai fastuos ceremonial din viaţa satului tradiţional, se poate observa varietatea costumelor, a podoabelor şi a altor embleme specifice, cu multe inovaţii de la o regiune la alta, constantă fiind doar preocuparea pentru realizarea unui obiect unic şi epatant.

Inovaţii regionale

Despre varietatea podoabelor, folcloristul Ion Moanţă declară: "Costumul de mireasă este cel mai expresiv. El diferă de la o zonă la alta. De cele mai multe ori lui îi sunt ataşate obiecte de podoabă - cununa, salba de galbeni, şiruri de cheiţe şi mărgele prin care se exprimă puritatea, graţia, bogăţia şi se relevă starea socială." Nu numai costumele propriu-zise cunosc aceste inovaţii regionale, ci şi accesoriile şi etapele ritualului, care sunt altele de la o zonă la alta: "În zona Transilvaniei este prezent steagul de nuntă, tricolorul sau marşul patriotic. În zona Vâlcii, bradul sau stolnicul. De asemenea, cununa, floarea ginerelui, buchetul miresei, urciorul de nuntă, găina, botele chemătorilor, mai recent păpuşa, au o prezenţă variabilă de la o zonă la alta", apreciază cercetătorul.

Din bogăţia de podoabe expuse la Universitatea de Arhitectură, am reţinut câteva lucrate în lemn, ceramică, os, dar şi în metale, precum bronz,

aluminiu, alamă, argint. Pe lângă nelipsitele şaluri, broboade, ştergare, fote, vizitatorii pot vedea inele, cercei, brăţări cu cap de şarpe, coliere, broşe, medalioane, ace pentru prins marama de fes, zgărdane, cilindri, ixuleţe de gât, bumbi de argint.

Nunta românească

Spaţiul important acordat costumelor şi podoabelor pentru nuntă se explică prin fastul cu care era înconjurat în comunitatea tradiţională acest ritual de trecere a tinerilor de la o dimensiune a vieţii la alta. În multe dintre cântecele şi oraţiile de nuntă, cei doi tineri erau ipostaziaţi ca împărat şi împărăteasă, iar înfăţişarea lor trebuia să fie pe măsură. "Nunta românească are un conţinut bogat şi variat care se relevă de-a lungul unei desfăşurări ample în timp şi spaţiu, printr-o succesiune de momente şi episoade, faze şi secvenţe ceremonial-rituale şi ludice", menţionează cercetătorul Ion Moanţă în cartea sa "Nunta românească în literatura cultă". Am putea spune că poezia nunţii, despre care vorbesc atât de des folcloriştii, nu se referă doar la textele oraţiilor de nuntă, ci e sporită şi de expunerea şi vehicularea tuturor acestor obiecte lucrate de meşteri locali, recunoscuţi de comunitate pentru talentul lor, ori chiar de fetele de măritat.

" "Costumul de mireasă este cel mai expresiv. El diferă de la o zonă la alta. De cele mai multe ori, lui îi sunt ataşate obiecte de podoabă - cununa, salba de galbeni, şiruri de cheiţe şi mărgele prin care se exprimă puritatea, graţia, bogăţia şi se relevă starea socială", spune folcloristul Ion Moanţă."