Parcul arheologic antic roman Pompeii, situat în sudul Italiei, a anunţat că a plafonat numărul vizitatorilor la 20.000 pe zi, acesta fiind cel mai recent sit turistic italian care ia măsuri pentru a face faţă
Proiect de cunoaştere a tradiţiilor de Paşti, la Arad
Arhiepiscopia Aradului organizează un proiect de cunoaştere a tradiţiilor româneşti de Paşti, în rândul tinerilor arădeni. Cu sprijinul artistei populare Maria Aiftincăi sunt organizate ateliere practice de cunoaştere a tradiţiilor pascale. Cel mai recent atelier de creaţie coordonat de artistă a avut loc zilele acestea în biserica parohială şi a întrunit aproximativ 100 de copii, dornici să deprindă meşteşugul încondeierii ouălor. Momentul întâlnirii a fost, de fapt, un curs de iniţiere şi formare a deprinderii de încondeiere a ouălor pentru perioada pascală. În prima parte a fost prezentată procedura de preparare a ingredientelor şi tehnica încondeierii. Materia primă folosită a cuprins: faguri de ceară de albine, ouă de găină, vopsea de diferite culori pentru ouă, chişiţe, un aragaz pentru menţinerea temperaturii optime a preparatelor. Doamna Maria, concomitent cu explicaţiile tehnice, a căutat formarea deprinderilor elevilor prezenţi. Au fost folosite ca modele ouă încondeiate realizate în anii precedenţi, modele comparative cu zona Bucovina. „Am învăţat de la mama şi de la soacra mea să încondeiez ouă. Nu este o muncă uşoară. Folosesc ceară curată de albine şi chisiţa. Aceasta este un instrument de scris (încondeiat) ouă. Se încălzeşte ceara de albine într-un vas metalic pus la o sursă de căldură pentru a menţine ceara în stare lichidă. Se scufundă capătul chişiţei în ceara topită, se scurge puţin şi se începe scrierea oului. Aveţi grijă să ţineţi chişiţa întotdeauna perpendicular pe ou, pentru că numai atunci scrie. Vopsirea se face cu vopsea de ouă ce se foloseşte la rece. După uscare se şterge ceara cu o cârpă încălzită. Eu fac doar modelul naţional sau florar. În general le vopesc în culoare roşie. Ele sunt bine a se vopsi în Joia Mare pentru că ţin mai mult. Aşa mi-a spus mama când eram mică“, spune Maria Aiftincăi. Expresie a unei concepţii sacrale de festivizare, tradiţiile româneşti constituie totodată un prilej de manifestare artistică, în care măiestria, darul artistic şi creaţia personală se îmbină cu tradiţia creştină pascală. Maria Aiftincăi locuieşte de ani de zile în localitatea arădeană Vladimirescu, unde a pus bazele „Muzeului Poetului“, un muzeu etnografic de valoare europeană. Născută în comuna Rădăuţi, din Bucovina, Maria Aiftincăi încondeiază ouă, croieşte costume populare, scrie poezii şi ţese la război. Pentru ca tradiţia să fie dusă mai departe şi în judeţul Arad, aceasta a participat la un atelier practic de încondeiere de ouă, organizat de Parohia Şega I, prin implicarea părintele paroh Aurel Bonchiş şi cu sprijinul membrilor Consiliului parohial. (Arhim. Teofan Mada)