Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
Rembrandt, Dali şi Chagall, expuşi la Timişoara
Timişorenii iubitori de artă vor avea parte anul acesta de o surpriză de proporţii: Muzeul de Artă Timişoara va aduce şi va expune lucrări de Rembrandt, Salvador Dali şi Marc Chagall, care vor sta în oraşul de pe Bega până anul viitor.
Expoziţia cu lucrări de Rembrandt se va intitula „Apogeul artei gravurii“ şi va fi urmată de expoziţia Salvador Dali, sub genericul „Cucerirea Iraţionalului“. Directorul Victor Neumann a spus într-un interviu acordat agenţiei de presă Agerpres că muzeul va beneficia şi de promovarea făcută de Euro Art Luxembourg, care în prezent cumpără întreaga colecţie cu lucrări de Marc Chagall de la un mare colecţionar parizian, iar muzeul timişorean va fi printre primele instituţii din Europa care vor expune aceste lucrări pe tema Vechiului şi Noului Testament. „Publicul nostru, în afară de cel de elită profesională, în marea majoritate nu a primit instrucţie necesară pentru a se apropia suficient de mult de artă, dar aceasta este vina sistemului educaţional care nu s-a preocupat de pregătirea copiilor ca să fie mai multe ore de desen, să fie în fiecare familie o preocupare permanentă pentru artă şi pentru muzică. În Olanda nu există o familie în care să nu fie o tangenţă cu arta, chiar dacă nu va deveni pictor, el învaţă ce este arta, primeşte un bagaj de cultură generală. Evident că cineva care are o pregătire de mic copil nu-şi va pune Răpirea din Serai pe perete“, spune prof. univ. Victor Neumann.
În cadrul aceluiaşi interviu, profesorul Victor Neumann mai vorbeşte despre aspecte complementare: pregătirea redusă în domeniul artei de care au parte tinerii prin sistemul educaţional şi proiectele muzeului de a se „internaţionaliza“.
Proiectul de internaţionalizare a Muzeului de Artă Timişoara a însemnat ieşirea la expoziţii în mari capitale europene. Anul trecut, muzeul a dus la Viena lucrări ale lui Ştefan Bertalan şi lucrări ale lui Constantin Flondor. Şi în ţară au fost prezentate lucrări ale Muzeului de Artă din Timişoara, în expoziţiile «ArtSafari» din Bucureşti, iar conducerea muzeului doreşte în viitorul apropiat să organizeze o expoziţie itinerantă la Sibiu şi Braşov. Şi asta nu este tot. „În toamnă avem o conferinţă în jurul temei «Casa Regală a României şi contribuţia ei la modernizarea statului», invitat principal fiind Principele Radu al României; tot atunci va fi o mare reuniune internaţională pe tema Istoriei conceptuale «Conceptualizarea modernităţii în Europa Centrală şi de Est», la care vor participa invitaţi din multe state. În noiembrie vom avea Simpozionul Naţional al Muzeului de Artă. După aceste activităţi, vom publica şi o revistă a MArT care va fi distribuită euroregional“, spune profesorul Neumann în acelaşi interviu.
Preocuparea conducerii muzeului pentru educarea publicului în domeniul artei aduce în discuţie şi problemele financiare de care arta s-a lovit întotdeauna. Muzeul trăieşte prin susţinerea financiară a statului, prin Consiliul judeţean. Nu există o cultură solidă a sponsorizării, şi asta nu numai la noi, ci în întreaga Europă Centrală şi de Est, explică profesorul. În Occident este ceva obişnuit ca băncile să sponsorizeze arta, la noi doar BNR a făcut astfel de acţiuni, la nivelul Bucureştiului mai mult.
Profesorul universitar Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă, a mai spus în cadrul interviului menţionat că publicul se va putea bucura şi de prezentarea în premieră a unor picturi păstrate în depozitul muzeului. Muzeul de Artă din Timişoara funcţionează într-o clădire de referinţă - Palatul Baroc - şi este restaurat în proporţie de 70%. Datorită acestui fapt, colecţiile sunt păstrate în condiţii excelente, între acestea aflându-se colecţia Corneliu Baba, colecţiile de artă contemporană, colecţiile de artă ale Banatului şi Timişoarei. Muzeul mai are depozite de artă bănăţeană, artă bisericească cu peste o mie de icoane, pe care directorul le doreşte, în viitor, parte din expoziţia permanentă. Tot în depozitul muzeului, mai există colecţii care cuprind sute de ceasuri, picturi care nu au fost niciodată prezentate publicului, precum şi mobilier vechi. (Dan Cârlea)