Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Studii care pun în lumină personalitatea Sfântului Constantin Brâncoveanu

Studii care pun în lumină personalitatea Sfântului Constantin Brâncoveanu

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Data: 30 Iul, 2014

La Editura Cu­vântul Vieţii a Mitropoliei Mun­teniei şi Do­bro­gei a fost publicat, cu binecuvân­tarea Prea­ferici­tului Părinte Daniel, Patri­arhul Bis­ericii Or­to­doxe Ro­mâ­ne, vo­lu­mul al doi­lea al lu­crării Sfân­tul Voievod Mar­tir Constan­tin Brân­co­vea­nu. Măr­turisitor jertfelnic şi ctitor darnic.

Lucrarea cuprinde 285 de pagini şi este prefaţată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care precizează:

„Una dintre formele expri­mării evlaviei faţă de Sfinţii Mar­tiri Brâncoveni, cărora le este închinat acest an come­mo­rativ în Patriarhia Româ­nă, ca­re marchează împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică, este publicarea de lucrări menite să omagieze personalitatea acestor binecredincioşi mărturisitori ai Ortodoxiei. Am avut, firesc, iniţiativa republicării celor mai valoroase studii despre marele voievod Con­stan­tin Brân­coveanu publicate în periodicele centrale bisericeşti, în urma unei selecţii riguroase re­zultând o lucrare de proporţii mai întinse, în două vo­lume, intitulată Sfântul Voie­vod Martir Constantin Brân­coveanu - măr­turisitor jertfelnic şi ctitor darnic. Primul dintre ele a cuprins stu­dii de sinteză care au înfă­ţi­şat domnia Sfântului Con­stan­tin Brânco­veanu sub multiplele ei aspecte, insistând asupra vie­ţii culturale şi binefacerilor re­văr­sate asupra Bisericii Orto­do­xe din Ţara Românească şi din întreg Răsăritul ortodox.

Al doilea volum al prezentei lucrări înmănunchează studii ale unor prestigioşi dascăli de teologie, istorici şi cercetători ai artei medievale româneşti, care şi-au păstrat actualitatea şi valoarea, fiind, în momentul elaborării lor, deschizătoare de direcţii de cercetare. Preoţii profesori Niculae Şerbănescu (1914-†1999) şi Gheorghe Moises­cu (1906-†1974) s-au aplecat asu­pra vieţii culturale brâncove­neşti şi a morţii martirice a Brân­covenilor; despre ecourile mar­tiriului voievodului în perio­di­cul german Rela­tionis historicae semestralis continuatio a tra­tat preotul Eugen Gre­u­cea­nu; istoricul descoperirii moa­ş­te­lor Sfân­tu­lui Constantin Brân­co­veanu şi controversa interbelică pri­vind identitatea răpo­sa­tului voie­vod înhumat în crip­ta amenajată pe latura de sud a naosului Bisericii Sfântul Gheor­ghe - Nou au fost pre­zentate de preotul profesor Niculae Şer­bă­nes­cu; o probă în plus pentru identificarea mormântului Sfân­tului Voie­vod Con­stan­tin Brân­­co­veanu a semnalat teologul, juristul şi filologul Ştefan Gri­gore Berechet (1885-†1946); o pre­zen­tare a literaturii encomiastice şi a scrieri­lor închinate Sfân­tului Con­stan­tin Brân­co­vea­nu a fost rea­lizată de Mi­hail Carataşu; istoricul de artă şi teologul Gheorghe Popescu-Vâlcea a identificat particularităţile sti­lu­lui brâncovenesc şi a descris cele mai reprezentative monumente ale artei brâncoveneşti.

De asemenea, volumul con­ţi­ne o bogată secţiune de documente: tomosul patriarhal şi sino­dal de canonizare a Sfinţilor Martiri Brâncoveni (20 iunie 1992); panegirice ale fiilor martiri ai voievodului, Ştefan şi Ra­du, şi prefeţe ale unor tipărituri brâncoveneşti care subliniază meritele culturale ale voievodului, generos sprijinitor al tiparului şi al culturii - în traducerea teologului, filologului şi istoricului Constantin Erbiceanu (1838-†1913), decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi membru titular al Academiei; testamentul doamnei Maria (Marica) Brâncoveanu - publicat de regretatul savant Petre Ş. Năs­turel (1923-†2012); hrisoave de danie şi de acordare de privilegii unor biserici şi mănăstiri din ţară şi din Răsăritul ortodox - în tradu­cerea istoricului George Potra (1907-†1990), şi acte de danie inedite către mănăstirea atho­nită Sfântul Pavel - în tăl­mă­ci­rea istoricului şi profesorului de teologie Toma G. Bulat (1887-†1979)“.