La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Târgul de miere de la Muzeul Satului
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a organizat, la sfârșitul săptămânii trecute, cea de-a doua ediție a târgului de miere. Evenimentul a oferit vizitatorilor întâlniri cu apicultori, ateliere pentru copii și multe sortimente de miere de luat acasă. Pe lângă informațiile interesante primite de la apicultori, cei mici au avut ocazia să probeze combinezonul folosit în apicultură, dar și să vadă cum arată un stup.
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (MNS) a găzduit în gospodăriile sale apicultori, iar Casa Curtișoara a fost locul în care s-au adunat copiii dornici să devină mici apicultori, la atelierele organizate de Asociația pentru protecția albinelor și polenizatorilor sălbatici - La Stupina. Coordonatorul activităților, Marian Stoica, este de părere că „educația non-formală vine în sprijinul dezvoltării unui copil, iar cei mici ar trebui să considere albina ca pe o prietenă și nu ca pe o inamică. Am venit din dorința de a-i împrieteni pe copii cu albinele. Aducem albinele într-un stup special, prin care copiii pot observa în deplină siguranță albinele, atât pentru ei, cât şi pentru albine”.
Informațiile și demonstrațiile făcute în cadrul atelierelor au reprezentat o noutate pentru copii. În afară de atelierele bogate în informații despre albine și miere, cei care au ajuns la MNS au putut afla curiozități apicole chiar de la producători. Unul dintre aceștia este Ion Bondariu, venit din Dobrogea. „Fiecare sortiment de miere selecționată are vector terapeutic și atunci ideea de a mă bucura de aceste virtuți ale mierii m-a determinat să am o gamă cât mai variată. Astfel, în afară de tei și salcâm, am și o cantitate mică de miere de leurdă și miere de amorfă. În piramida valorică a produselor stupului, mierea este la bază. Urcând, întâlnim polenul, care este o polivitamină și are efect hepatoprotector. După polen vine păstura, care este un polen prelucrat timp de trei luni de albine și transformat dintr-un pachet de vitamine într-o proteină vegetală de gradul doi, omologul vegetal al oului. Mai departe, valoarea este amplificată de propolis. Propolisul este antibioticul natural al stupului. S-a constatat că marile molime, ciuma și holera au evitat stupinele pentru că această anvelopă aseptică asigură stupului, dar și apicultorului o atmosferă încărcată cu aerosoli bactericizi. Aproape de vârful piramidei este lăptișorul de matcă”, a explicat Ion Bondariu.
Fie că alegem mierea de salcâm, de rapiță, de tei sau orice alt produs apicol, acestea au multiple beneficii asupra organismului, fiind folosite încă din cele mai vechi timpuri ca remediu în tratarea problemelor de sănătate. (A. D.)