Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură „Trăim o perioadă în care identitatea naţională s-a pierdut”

„Trăim o perioadă în care identitatea naţională s-a pierdut”

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Cultură
Un articol de: Daniela Șontică - 08 Noi, 2021

Recent publicatul volum „Valoare şi adevăr. De vorbă cu Nicolae Florescu”, de Crisula Ştefănescu, aduce în atenţia publicului figura acestui mare istoric şi critic literar preocupat în anii de după căderea comunismului de valorizarea literaturii exilului românesc, dar şi o voce care spunea adevăruri incomode despre realitatea social-politică a zilelor noastre.

Prin modul său de a face critică literară, Nicolae Florescu a militat pentru o „întoarcere la considerentul moral al criticii”, asumându-şi atitudinea de martor al veacului în care trăieşte şi necesitatea de a rosti mereu adevărul esenţial prin faptul de cultură.

După 1990 şi-a îndreptat atenţia şi energia creatoare în domeniul literaturii scrise de românii care au trăit dincolo de graniţe în vremea comunismului şi ale căror opere şi biografii erau prea puţin cunoscute românilor din ţară. Chiar şi astăzi, prea puţini dintre scriitorii exilului românesc au fost integraţi în canonul literar oficial, dar prin activitatea unor istorici şi critici literari precum Nicolae Florescu se face lumină în acest sens. Important este să ajungă la public operele lor. Şi aici, o contribuţie foarte mare a avut-o acest om de cultură prin ceea ce a reuşit să facă ani buni la revista Jurnalul literar. Lui Nicolae Florescu i se şi datorează reînfiinţarea acestei publicaţii, la 8 ianuarie 1990, pe care a condus-o în calitate de redactor-şef, revistă în care şi-au găsit locul multe articole despre exilul românesc, texte ale scriitorilor emigraţi, evaluări critice şi reevaluări literare ale operelor scrise de românii din alte ţări în perioada postbelică. Dar nu numai în revistă a acordat spaţiu acestei literaturi, ci şi prin editura Jurnalul literar, pe care a condus-o, a promovat şi publicat cărţi ale exilului românesc.

Mai mult decât atât, N. Florescu a scris el însuşi volume importante pe tema literaturii din exil: „Întoarcerea proscrişilor: reevaluări critice ale literaturii exilului” (1998); „Noi, cei din pădure” (2000); „Resemnarea Cavalerilor: reevaluări critice și memorialistice ale literaturii exilului” (2002); „Memoria pribegilor: reevaluări critice ale literaturii exilului” (2003); Înapoi la Aristarc, I - Rezistenţa prin cultură, II - Căderea în timp” (2009, 2010); „Vintilă Horia, între «ieşirea din a exista şi intrarea în a fi»” (2014); „...În numele celor proscrişi” (2021).

Profilul unui om moral şi al unui patriot

Din cartea Crisulei Ştefănescu, „Valoare şi adevăr. De vorbă cu Nicolae Florescu” (Editura Aius, Craiova, 2021), transpare profilul acestuia de om, nu numai de cultură, ci om moral şi bun patriot. Crezul după care şi-a ghidat existenţa şi scrisul a fost salvarea valorilor naţionale. Scriitoarea Crisula Ştefănescu (plecată în exil în 1982, în Germania, unde trăieşte şi astăzi) a avut privilegiul - venit din preocuparea constantă şi meritorie de a pune în lumină adevăruri referitoare la exil - de a purta câteva discuţii edificatoare cu Nicolae Florescu despre starea generală a literaturii exilului, a receptării ei în spaţiul românesc, dar şi despre tabloul general social-politic al României şi lumii de azi. Reproducerea unui citat din răspunsurile lui Nicolae Florescu este concludent: „După 1990, propaganda post-comunistă i-a acuzat pe intelectualii exilului, ai exilului nostru anticomunist, de naţionalism, legionarism şi alte isme. Nu se mai aduce în discuţie, cum ar fi normal, ideea naţională, ci se vorbeşte de naţionalism, de naţionalismul românesc. Se face adică o trecere de la ceea ce ar fi fost normal să luăm în discuţie pentru definirea spiritualităţii noastre etnice, a specificităţii noastre, adică de la ideea naţională la naţionalism. Şi asta este o gravă abatere de la adevărul ­istoric. Prin aceste etichetări ­cominterniste se produce o manipulare politicianistă foarte gravă a istoriei. Foarte gravă! Până şi patriotismul, un sentiment firesc, ajunge să fie etichetat ca extremism de dreapta, naţionalism. (...) Noi, astăzi, trăim o deznaţionalizare cum nu am mai trăit, trăim o perioadă în care identitatea naţională s-a pierdut şi se pierde pe zi ce trece”.

Nicolae Florescu, parcurs biografic şi literar

S-a născut la 12 octombrie 1942, a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi (1960-1965), după care a lucrat ca redactor cultural la Radiodifuziunea Română (1966-1970), secretar de redacţie şi redactor-şef adjunct la revista Manuscriptum (1971-1980), redactor-şef al Revistei de istorie şi teorie literară (1983-1991), cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti. Debutul publicistic al lui Nicolae Florescu s-a produs în vremea studenţiei cu o recenzie a volumului „Cărţile populare în literatura română”, ediţie îngrijită de I.C. Chiţimia şi D. Simionescu. A colaborat cu studii, articole şi cronici la majoritatea revistelor culturale. În afară de cărţile despre exil, a publicat mai multe cărţi de critică şi istorie literară, între care amintim: „Biografii posibile”, I-III, în colaborare cu soţia sa, Ileana Corbea (1973-1983); „Proftabila condiţie. Romanul aventurilor secrete” (1983); „Itinerarii mirabile: proiecţii ale ima­ginarului” (1991); „Divagaţiuni cu Anton Holban” (2001); „Nicolae Cartojan, regăsind calea spre Padova” (2001); „Convorbiri prin timp”, în colaborare cu Ileana Corbea (2003); „Mihail Sadoveanu, între realitate şi mit” (2011). Nicolae Florescu a plecat în ­veşnicie la 6 noiembrie 2013.

Citeşte mai multe despre:   prezentare de carte  -   Exilul romanesc