Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Un album despre moda din Ţara Românească

Un album despre moda din Ţara Românească

Galerie foto (6) Galerie foto (6) Cultură
Un articol de: Dan Cârlea - 01 Martie 2016

Într-o atmosferă plăcută, cu participarea unui public numeros, săptămâna trecută s-a lansat la Grand Hotel Continental din București cartea-album „Moda în Ţara Românească - secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea”, semnată de muzeograf Maria-Camelia Ene.

Evenimentul, moderat de domnul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti (muzeu ce are în custodie superbele costume prezentate pe larg în carte), s-a bucurat de luările de cuvânt ale directorului Institutului de Istorie a Artei, domnul A­drian-Silvan Ionescu, ale doamnei Adina Nanu, important critic şi istoric de artă, şi, de­sigur, ale doamnei Camelia Ene, autoarea cărţii.

Adrian-Silvan Ionescu a vorbit despre colecția de costume de epocă de la Muzeul Municipiului București, ilustrată și descrisă în această carte, precum și despre obiceiurile epocii în care aceste costume se purtau: „Iată-ne în poziția în care Muzeul Municipal, începând un proiect ambițios și de anvergură și de largă dezvoltare, acela al cataloagelor de colecție, ne oferă acest volum în care lumea fanariotă este reprezentată în cea mai frumoasă nuanță pe care o poate găsi o paletă de pictori. Pentru că perioada fanariotă a fost perioada sublimei pictu­ralități, atât în vorbă, cât și în alură. Este foarte important că doamna Camelia Ene s-a dedicat acestei colecții și că a făcut un repertoriu pe care trebuie să-l considerăm model, cu descrierile și detaliile necesare, cu dimensiunile, tehnica și starea de conservare. E un repertoriu care își va păstra neștirbită valoarea în timpurile care vor veni. O lucrare de asemenea anvergură, de asemenea acribie științifică, nu poate decât să facă cinste atât autoarei, cât și inițiatorului și muzeului care are asemenea patrimoniu”. De altfel, în prefaţa volumului, dl Ionescu spune pe larg povestea superbei colecţii de veşminte, colecţie ce nu a fost ocolită de pericolele specifice anilor comunismului, când, spre exemplu, s-a cerut scoaterea veşmintelor orientale din expoziţia muzeului organizată în vara anului 1989 - „Tezaur de civilizaţie bucureşteană”.

„M-a interesat costumul pentru partea artistică”

A urmat cuvântul doamnei Adina Nanu, a cărei carieră în domeniul istoriei artei se întinde pe câteva decenii, de când a devenit lector asistent în cadrul Academiei de Artă din Bucureşti (1951), predând cursuri de istoria artei, istoria picturii, a sculp­turii, a artei decorative, precum şi primele cursuri de istorie a costumului, autoare a mai multe cărţi şi deţinătoarea unei colecţii de costume autentice din secolele XIX și XX, cu piese din familie, de la rude și prieteni, pe care a folosit-o drept material didactic la cursuri. Adăugând viaţă şi savoare biografică lansării, doamna Adina Nanu a rememorat pentru auditoriu povestea de dragoste dintre ea şi această colecţie:
„Cunosc această colecție de foarte multă vreme. Adevărul este că era să-mi pierd viața din cauza acesteia, în special a veșmintelor din epoca fanariotă, pentru că îna­inte de marele cutremur din 1977 eu îmi dădeam doctoratul. Și în căutarea materialului pe care aș putea să-l studiez, pentru că tocmai începusem să țin cursuri de istoria costumului, am ajuns inevitabil la Muzeul Municipiului București, unde am obținut încuviințarea de a studia în depozit și am stat câteva zile răscolind, chiar probând unele costume. Deși mi se spusese că se dăduse cu otravă împotriva gândacilor și, deşi eram cu ferestrele deschise, am făcut o alergie, am făcut edem pulmonar acut, am ajuns la Urgențe, unde am stat o zi și o noapte în lumea cealaltă... După ce mi-am revenit, nu am mai avut curaj să intru în depozit. Prin urmare, asta este o mare bucurie că sunt lângă dumneavoastră și ne putem aduce aminte de această colecție care, într-adevăr, îmi este foarte dragă”.

Doamna Camelia Ene, doctor în istorie, muzeograf în cadrul Secţiei „Istorie a Muzeului Municipiului Bucureşti” şi profesor asociat la Facultatea de Istorie, Departamentul Istorie Antică, Arheologie, Istoria Artei la Universitatea din Bucureşti, unde predă cursurile „Arta românească (secolul XIX şi prima jumătate a secolului XX) şi Arta publicitară, a spus în cadrul evenimentului de lansare a lucrării sale: „Mă ocup de această colecţie de aproximativ 19 ani şi o iubesc foarte mult. Cred că toată lumea este interesată de modă. Pe mine m-a interesat foarte mult cum a apărut moda, m-a interesat istoria modei, m-au interesat elementele care o definesc. M-a interesat această colecţie foarte mult pentru că este ilustrativă pentru o perioadă foarte mare, adică începem cu sfârşitul secolului al XVII-lea şi continuăm cu epoca fanariotă, ajungem la minunata perioadă Art Nouveau şi ajungem apoi şi la prima jumătate a secolului XX. Mi-am propus pentru fiecare perioadă să reuşesc să scot câte un repertoriu, dar înainte de toate aş vrea să ştiţi că nu este doar un reportoriu de costum, nu este doar o înşiruire de numere de inventar, este un studiu pe care l-am publicat înainte de a prezenta costumele în care, într-adevăr, prezint epoca respectivă, adică cel care vede o rochie, cel care vede un element de artă decorativă trebuie să ştie de ce se întâmplă aşa, de ce are acele anse, de ce are acel motiv floral. Toate acestea le-am explicat în partea de introducere şi în studiul asupra secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea. M-a interesat costumul, nu neapărat pentru partea lui practică, ci pentru partea artistică. M-a interesat foarte mult barocul oriental, felul în care se propagă în această parte a Europei. Prima parte se referă într-adevăr la costumul din epoca fanariotă, iar partea a doua este dedicată accesoriilor. Nu m-am oprit aici, deja lucrez la partea de secol XIX, partea de costum european”.

Va urma un volum al doilea din această lucrare excepţională, care va fi dedicat modei europene. Menționăm că Muzeul Municipiului București este primul muzeu din țară care are așa o colecție variată și bogată de costume de epocă.