Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Vizita lui Costin Petrescu la New York

Vizita lui Costin Petrescu la New York

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Daniela Șontică - 01 Mar, 2021

O perioadă interesantă din biografia pictorului Costin Petrescu (1872-1954) este vizita la New York, din noiembrie 1919 până în martie 1920. Informaţii detaliate despre aceasta se găsesc în cartea istoricului de artă Eduard Andrei, „Pictorul Costin Petrescu la New York. 1919-1920”, publicată la Editura Paidea.

După momentul istoric de la 1 Decembrie 1918, pe teritoriul statului român circulau în acelaşi timp mai multe monede: leul românesc, coroana austro-ungară (în Transilvania şi Bucovina), două tipuri de rublă (în Basarabia), precum și o mare cantitate de lei emiși în timpul ocupației germane a Munteniei. Unificarea monetară se impunea de urgenţă. Artistul ales ­de Guvern pentru a realiza designul ­bancnotelor a fost Costin Petrescu. Designul noilor bancnote românești trebuia să definească identitar şi istoric unificarea tuturor provinciilor în noul stat național. Arhiva Casei Memoriale „Costin Petrescu” păstrează schițele originale ale bancnotelor de 10, 50, 200 și 2.000 de lei. În afară de figura Regelui Ferdinand I, ele prezintă teme precum: Regina Maria la căpătâiul unui soldat rănit, soldat român în tranșee, femeie în costum tradițional românesc, sonde de petrol, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, efigia împăratului Traian; biserica de la Curtea de Argeș etc. Versiunile finale, care au fost tipărite la New York, au un aspect mult simplificat și mai sobru, păstrând doar medalionul cu Regele Ferdinand și cu stema României Mari.

Bancnotele tipărite în Statele Unite au fost trimise în țară, dar n-au intrat în circulație, fiind depozitate și apoi distruse în anul 1924. Pe baza corespondenţei pictorului şi a Memoriilor  lui Constantin Argetoianu - ministru de finanțe în 1920, a altor documente, autorul cărţii reconstituie adevărul despre acele bancnote: ele au fost distruse pe fondul neînțelegerilor dintre Ministerul de Finanțe și Banca Națio­nală a României. Chiar dacă întregul demers a rămas fără rezultat, vizita lui Costin Petrescu la New York s-a soldat cu urmări culturale valoroase. Astfel, sub influenţa profesorului român Leon Feraru, în revista studenţilor de la Universitatea Columbia apărea un amplu articol dedicat lui Costin Petrescu, descris drept un artist venind dintr-o ţară „semiorientală”. Şi în revista „Steaua noastră şi România Nouă”/ „Our Star and New Roumania” a diasporei româneşti s-a relatat triumfal în ianuarie şi februarie 1920 despre vizita pictorului. Revista era editată de jurnalistul şi profesorul universitar Leon Feraru, plecat din România şi stabilit în marele oraş american încă din 1913. Acesta l-a introdus pe Costin Petrescu în cele mai rafinate cercuri artistice. Aşa l-a cunoscut pe poetul Edwin Markham, un simpatizant al „României Noi”. Poetul, cunosccut pentru ideile sale de stânga, a publicat un articol în revista românească de la New York, intitulat „Dragilor mei prieteni ţărani din România”.

Costin Petrescu şi soţia lui s-au întâlnit şi cu scriitoarea Jeanne Robert Foster, faimoasă pe atunci şi ca jurnalistă. Cum era prietenă cu John Quinn, un mare colecţionar al operelor lui ­Constantin Brâncuşi, J.R. Foster cunoştea, la rândul ei, aspecte din cultura română. Ea l-a invitat în ziua de 5 februarie 1920 pe pictorul român la o reuniune a membrilor The National Arts Club, unde acesta a expus portretul lui Markham de care am amintit. ­Despre eveniment s-a relatat în ziarul „The New York American”. Artistul a realizat un portret şi scriitoarei americane, care a păstrat o amintire frumoasă întâlnirii cu artistul român. Când, în 1925, a dorit să reia legătura în România cu pictorul, i-a solicitat lui Leon Feraru adresa poştală, iar acesta i-a spus: „Dacă doriţi să-i scrieţi lui Costin Petrescu, treceţi la destinatar doar atât: pictor, Bucharest, Roumania, şi mesajul dvs. sigur va ajunge la el. Nu-mi amintesc adresa lui de acasă, dar este atât de cunoscut acolo, încât ce v-am menţionat mai sus este de ajuns”.

În vremea şederii sale la New York, autorul de mai târziu al lucrării „Marea Frescă a Neamului” din Ateneul Român s-a folosit în mod altruist de relaţiile create în boema artistică americană. A propus conducerii Muzeului Brooklyn organizarea unei expoziţii reprezentative cu pictură românească. În memoriul său a inserat o listă generoasă a pictorilor şi sculptorilor români valoroşi. Din corespondenţa purtată reiese interesul real al americanilor faţă de arta românească. În acest sens, a venit la Bucureşti Stewart Culin, curatorul muzeului american. Într-un final, expoziţia nu s-a mai organizat, însă este de admirat gestul pictorului Costin Petrescu, fiind necesar să înţelegem mai bine şi imaginea ţării noastre în Statele Unite imediat după Marea Unire de la 1918.

Citeşte mai multe despre:   Costin Petrescu