„Joc, nu bătaie de joc”, un proiect antibullying al Fundaţiei „Sfânta Macrina”

Fundația „Sfânta Macrina” - Ajutor și recuperare medico-socială pentru copiii aflați în dificultate (ARMS) a demarat, în data de 18 iulie 2022, proiectul „Joc, nu bătaie de joc” - Modalități art-terapeutice pentru diminuarea efectelor negative ale bullyingului, care se va desfăşura până în 10 septembrie 2022. Scopul proiectului, cofinanțat de Primăria Sectorului 2, este diminuarea efectelor negative ale bullyingului la copiii care provin din grupuri vulnerabile prin intermediul art-terapiei.

Cei 50 de copii beneficiari ai proiectului au participat, în cursul lunii august, la o serie de ateliere de art-terapie, iar în data de 10 septembrie va avea loc vernisajul unei expoziții, în cadrul căreia vor fi prezentate lucrările realizate de copiii participanţi la proiect. Expoziția va avea loc în aer liber, mai exact în Parcul Morarilor din sectorul 2, pentru o vizibilitate cât mai mare și pentru a-i ajuta pe trecători să conști­entizeze impactul pe care bullyingul îl are asupra copiilor în general, a afirmat Laura Irimia, manager de proiect.

În cadrul proiectului, copiii au primit articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, cărți moti­vaționale, precum și ghiozdane echipate complet cu rechizite. „Joc, nu bătaie de joc“ este un proiect ce are la bază activități de incluziune socială și de consiliere prin art-terapie a copiilor proveniţi din familii vulnerabile. „Ne-am propus realizarea acestor ateliere de art-terapie pentru a-i ajuta pe copiii victime ale bullyingului să exteriorizeze evenimentele traumatice într-o manieră non-intruzivă. Pentru că bullyingul își lasă amprenta adânc asupra victimei, pot apărea frecvent reacții în zona responsabilă cu limbajul, iar victimele nu pot verbaliza ce li s-a întâmplat. Prin art-terapie, exteriorizarea amintirilor traumatice se face fără a avea prea mult acces asupra reacțiilor posttraumatice responsabile cu limbajul și, astfel, se accelerează procesul de vindecare. De cele mai multe ori, victimele bullyingului sunt prinse într-o situație repetitivă, pe care nu știu cum să o oprească. Sentimentul lipsei de putere are impact puternic asupra tuturor aspectelor vieții, personal, școlar, social, afectând în primul rând încrederea în sine și mai ales încrederea în asumarea riscurilor, care este extrem de importantă în procesul de învățare. Prin aceste ateliere am vrut să le oferim copiilor din categoriile sociale vulnerabile oportunitatea de a-și recâștiga forța, de a lăsa vocea interioară să iasă la suprafață și de a-și demonstra în primul rând lor că au ceva de spus prin artă”, a explicat Oana Miu, psihoterapeut.

Terapie prin artă

Proiectul Fundaţiei „Sfânta Macrina” a implicat nu doar psihoterapeuţi, ci şi oameni din zona artei, fiind vorba în fond despre o terapie holistică, aşa cum susţine Samira Sarah Natour, grafic designer: „De-a lungul atelierelor susținute am avut șansa de a explora împreună cu copiii fenomenul bullyingului, viziunea acestora despre putere și despre lipsă de putere, despre dinamica dintre victimă și agresor, unde anume se simt în corp emoțiile declanșate de situațiile respective, toate prin intermediul unui mod blând prin care ei își pot accesa puterea creativă și vindecătoare. Această terapie holistică activează și modelează universul interior și oferă o modalitate de explorare și transformare din abstract în concret, descoperind resursele creative ale fiecărui copil în parte, în mod unic”, afirmă designerul.

Totodată, adaugă Samira Sarah Natour, „am descoperit copii cu universuri interioare bogate, cu un potențial creativ imens, dar și copii care nu își înțeleg suficient lumea interioară, care se simt difuzi. Lucrul terapeutic prin artă este în sine o metodă de deblocare și folosire a potențialului creativ și recu­noaștere a resurselor și a provocărilor. Am testat împreună exerciții care să îi scoată din mentalitatea de victimă în care erau obișnuiți să funcționeze și am ghidat un dialog bazat pe relaționare, conștientizare, acceptare și compasiune. Atelierele mi-au adus o reală bucurie, iar lucrul cu adolescenții și preadoles­cenții mi-a creat o satisfacție interioară, care mă îndeamnă să dezvolt pe mai departe astfel de ateliere necesare atât pentru copii, cât și pentru adulți. Sper să se deruleze în continuare astfel de proiecte, care să ofere o continuitate, pentru a putea observa rezultatele și pe termen lung”.