Este nevoie de cel puţin 300.000 de ingineri

Rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti (UPB), Mihnea Costoiu, susţine că în următorii 10 ani sunt necesari între 300.000 şi 400.000 de ingineri pentru dezvoltarea economică. Pe de altă parte, rectorul UPB a adăugat că în România există „o supraproducţie de economişti, de absolvenţi de ştiinţe juridice, de absolvenţi de comunicare”.

Rectorii universităţilor tehnice sunt hotărâţi să atragă cât mai mulţi absolvenţi de liceu către învăţământul tehnic, arătând că lipsa acută de ingineri face ca absolvenţii specializărilor tehnice să nu aibă, în următorii ani, probleme în a găsi locuri de muncă.

„5,8% din PIB al României este astăzi generat de industria IT, în care lucrează circa 200.000 de ingineri. (...) Cifrele oficiale spun că în următorii 10 ani - cifrele asumate şi de Guvern, camerele de comerţ şi sindicate - ne trebuie între 300.000 şi 400.000 de ingineri pentru dezvoltarea economică. Acestea sunt cifrele în condiţiile în care România nu mai este de mult - îmi pare rău, e normal să spunem adevărul - ţara din 1990, care avea forţă de muncă bine calificată şi ieftină - aşa era cunoscută România până prin 2000. Forţa de muncă nu mai este nici ieftină, nici calificată şi nici suficientă, pentru că un număr important de tineri nu mai sunt în România, au plecat demult. Şi foarte mulţi tineri pleacă încă din România”, a detaliat Mihnea Costoiu, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, rectorul UPB a adăugat că în România există „o supraproducţie de economişti, de absolvenţi de ştiinţe juridice, de absolvenţi de comunicare”.

„Dezbaterea nu trebuie pornită din zona politică, decizia, chiar dacă va fi asumată politic, trebuie să plece de la «firul ierbii», adică de la zona economică. Trebuie să-i punem în dezbatere pe cei care au nevoie de aceste schimbări, de mediul economic în general şi ei să solicite aceste schimbări”, a arătat rectorul.

El a subliniat, în context, importanţa „presiunii” din partea angajatorilor, dând exemplul Clujului.

„Suntem într-o presiune fantastică din partea angajatorilor şi cel mai elocvent exemplu este Clujul - care s-a «vândut» foarte bine. Promovarea a adus foarte multe companii în Cluj. În acest moment, companiile părăsesc Clujul, pentru că s-a ajuns la saturaţie ”, a susţinut Costoiu.

Potrivit datelor prezentate tot de rectorul UPB, la începutul acestui an, la o reuniune a Alianţei Române a Universităţilor Tehnice, ţara noastră se confruntă cu o criză de ingineri determinată mai ales de faptul că peste 200.000 de astfel de specialişti au părăsit România după anul 1989, iar politica statului român în ultimii 30 de ani a fost orientată către finanţarea în special a învăţământului umanist.

Cu acelaşi prilej, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Radu Văcăreanu, atrăgea atenţia că nevoia de ingineri este din ce în ce mai mare, iar universităţile tehnice nu reuşesc să acopere această necesitate.

„Suntem foarte preocupaţi de probleme legate de învăţământul tehnic şi nevoia extraordinar de mare a societăţii româneşti de a produce ingineri, chiar dacă această nevoie nu este pe deplin conştientizată la toate nivelurile. Nevoia de ingineri este din ce în ce mai mare. Producţia de ingineri nu poate să ţină ritmul, având în vedere, pe de o parte, necesităţile crescânde ale unei societăţi care se dezvoltă extraordinar, cum este societatea românească, şi, pe de altă parte, nevoia de ingineri pe care o are şi Europa de Vest şi ceea ce este dincolo de Ocean. Acest lucru ne bucură, pentru că ne dovedeşte că inginerii pe care îi pregătim noi sunt extraordinar de competitivi şi reuşesc să satisfacă nişte nevoi ale pieţei de muncă din ţările din vestul Europei şi dincolo de Ocean, dar în acelaşi timp este şi un motiv de îngrijorare, având în vedere această incapacitate a noastră de a produce suficienţi ingineri astfel încât nevoile industriei să fie acoperite”, spunea rectorul Radu Văcăreanu.