Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură „Generaţii întregi se vor ghida după Istoria critică a lui Manolescu”

„Generaţii întregi se vor ghida după Istoria critică a lui Manolescu”

Data: 16 Decembrie 2008

▲ Academicianul Nicolae Manolescu a afirmat, vineri, că prin „Istoria critică a literaturii române” a dorit să repună în drepturi spiritul istoric ▲ Criticul s-a angajat ca, atunci când va ajunge la concluzia că s-a înşelat în ceea ce-i priveşte pe cei recenzaţi sau absenţi, să îndrepte eventualele erori ▲

„De ce am scris-o? A fost o provocare, într-o vreme în care nu se mai scriu istorii literare în sensul propriu al cuvântului, de tipul Călinescu, Sanctis, Thibaudet. Consider aceasta o mare eroare care vine dintr-un declin al spiritului istoric şi din faptul că toate culturile mari sunt şi culturi întinse în timp, distanţa nemăsurându-se doar în secole şi decenii, ci şi în moduri de abordare a literaturii. Diferenţa între Miron Costin şi Mircea Cărtărescu devine cu atât mai mare cu cât trece timpul. Oricât aş vrea eu, nu mai am aceeaşi optică, precum generaţia anterioară mie”, a spus Manolescu, în cadrul lansării lucrării în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR). Reputatul critic a declarat că a trebuit să rescrie totul, optica sa despre anumiţi autori modificându-se de-a lungul timpului, lucrarea fiind rezultatul unei relecturi integrale a literaturii române. „Nu cred că există nişte însuşiri ale oamenilor, ale cărţilor, care s-au născut ca Minerva. Eu cred în istorie”, a declarat Manolescu. El şi-a caracterizat lucrarea drept „o istorie literară, o carte care provoacă, şi nu una moartă, o carte de discutat”, în care a citat „pe fiecare autor care spune ceva”. „Nu mă pot dispensa de observaţii. Nu asta este hrana noastră? Nu din asta vin discuţiile?”, s-a întrebat criticul, care a mărturisit că are propriile sale semne de întrebare despre anumiţi autori pe care i-a inclus sau nu i-a inclus în istoria sa. Criticul s-a angajat ca, atunci când va ajunge la concluzia că s-a înşelat în ceea ce-i priveşte pe cei recenzaţi sau absenţi, să îndrepte eventualele erori. „Pe măsură ce trece vremea, încep să mă uit la carte ca şi când nu ar fi a mea. Mă uit înainte cu anxietate. Cum o să fie poezia peste 20 de ani? Habar n-am!”, a mai spus, cu melancolie, Nicolae Manolescu, aplaudat îndelung, la finalul intervenţiei sale.

I. B. Lefter: „Seamănă a măcel, ca să zic aşa”

„Istoria critică a literaturii române”, lucrare monumentală de aproape 2.000 de pagini, rod al trudei de peste 30 de ani a academicianului Nicolae Manolescu, a fost prezentată, vineri, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române. Criticul Ion Bogdan Lefter a caracterizat lucrarea, în ultima sa parte, drept „o viziune integratoare şi istoricizantă a literaturii contemporane, naraţiunea istorică ajungând în miezul literaturii active a lumii literare”. „Există lucruri care sunt discutabile, controversate, ca şi absenţe flagrante de autori, o imagine care, cu cât ajungem în proximitatea imediată, este mai incitantă. Mi se pare că ultimele două valuri literare sunt survolate cam de sus, chiar dacă eu sunt inclus în carte. Seamănă a măcel, ca să zic aşa”, a susţinut Lefter.

Criticul a mărturisit că l-a frapat, la capitolul despre valul de după anii â80 încoace, generaţia lui Mircea Nedelciu, absenţa abordării prozei. Potrivit lui Călin Vlasie, directorul Editurii Paralela 45, „lucrarea este una monumentală nu numai fizic, ea nefiind un tom, ci un manual, chiar o biblie, care vine după aproape 70 de ani”. „Când Călinescu ducea la tipar Istoria lui, se năştea Nicolae Manolescu. Pentru ca să mai apară o carte ca aceasta trebuie să treacă istorie”, a spus Vlasie. „N-am mai văzut o mai mare fericire pe faţa unui autor, şi am publicat destui, decât pe faţa lui Manolescu, când a aflat că i s-a tipărit lucrarea”, a spus directorul Paralelei 45. Potrivit lui Vlasie, „această Istorie s-a clasicizat din chiar prima zi a apariţiei ei pe piaţă”, iar, „de acum înainte, putem vorbi de un manolescianism, prin crearea de canon”. „Generaţii întregi se vor ghida după Istoria critică a lui Manolescu, aşa cum altele au avut ca reper, la timpul ei, Istoria lui Călinescu”, a spus directorul Editurii Paralela 45.

 

Citeşte mai multe despre:   Nicolae Manolescu  -   prezentare de carte