Biserica românilor ortodocşi din Zagreb

Din anul 2017, în capitala Croaţiei se slujeşte în limba română într-o biserică veche, părintele Nicolae Ceruţă mergând la Zagreb periodic pentru a-i sprijini spiritual pe românii ortodocşi. Am vorbit cu preotul slujitor despre începuturile acestei parohii tinere şi felul în care decurge viaţa liturgică a comunităţii pe care o păstoreşte de câţiva ani. De sărbătoarea Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Parohia Ortodoxă Română din Zagreb îşi cinsteşte ocrotitorul spiritual.

Părinte Nicolae, când a fost înfiinţată parohia românească din Zagreb şi cum aţi pregătit buna ei funcționare?

Parohia a fost înfiinţată prin decizia Consiliului Naţional Bisericesc în data de 17 martie 2017. Înfiinţarea parohiei a fost posibilă şi datorită implicării Ambasadei României de la Zagreb, mai ales a Excelenţei Sale, Mihail Constantin Grigorie, ambasadorul român la Zagreb. Dumnealui a făcut şi demersurile pentru obţinerea unui spaţiu liturgic unde să se desfăşoare slujbele. A trimis atunci scrisori atât la eparhia ortodoxă sârbă din Zagreb, cât şi la dioceza romano-catolică. Primii care au răspuns pozitiv au fost reprezentanţii diocezei romano-catolice, care au oferit, printr-un contract de comodat, capela închinată Sfântului Ioan Botezătorul, monument istoric de secol 19, care aparţinea de Parohia „Sfântul Petru” şi deservea un spital public din capitala Croaţiei, care acum funcţionează ca maternitate. În această capelă nu se mai săvârşeau slujbe decât de câteva ori pe an, la hram şi cu ocazia Moşilor de toamnă, la 1 noiembrie. Capela aparţine juridic de parohie, dar pe terenul spitalului. În 2017, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, ca urmare a binecuvântării Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit sfinţirea capelei. Am ajuns la Zagreb vineri, 7 aprilie 2017. Preasfinţitul Părinte Siluan a săvârşit slujba de sfinţire a bise­ricii şi a obiectelor liturgice dăruite de Patri­arhia Română a doua zi, în Sâmbăta lui Lazăr. La finalul slujbei, o doamnă croată care locuia în vecinătatea capelei ne-a spus că s-a bucurat să vadă o slujbă acolo, pentru că odinioară capela deservea un cimitir unde erau înmormântaţi copii. În vinerea când am ajuns, am primit cheia de la parohul bisericii catolice şi am amenajat lăcaşul pentru sfinţire. În sâmbăta când a fost sfinţită capela, doamna Georgeta Drafta, care locuia în Zagreb, a venit la începutul Liturghiei pregătită să ne ajute la curăţenie. A rămas de­sigur surprinsă că noi eram deja în biserica amenajată şi s-a bucurat nespus că va putea participa la slujbe româneşti în Zagreb. Doamna Georgeta preda la o şcoală privată din oraş şi ea a fost prima credincioasă prezentă la slujbă, înainte de sosirea membrilor corpului diplomatic al Ambasadei României. Dumneaei a fost ulterior permanent prezentă la slujbele noastre, ajutând cu ce era nevoie pentru buna desfăşurare a acestora. Iniţial, îna­inte de anul 2020, slujbele le programam în acord cu membrii comunităţii, aceasta nefiind foarte mare.

Cum aţi descrie comunitatea românească din Croaţia?

Conform datelor ambasadei în Croaţia, sunt în jur de 3.000 de români care au emigrat după 1990, însă mulţi dintre aceştia sunt croaţi care locuiau înainte în România, de confesiune romano-catolică. Românii ortodocşi din Croaţia sunt de obicei membri ai unor familii mixte şi de multe ori au îmbrăţişat confesiunea majoritară din această ţară. La slujbe vin de obicei în jur de 10 persoane, pe lângă membrii corpului diplomatic. Avem bucuria să primim adesea la slujbe şi creştini ortodocşi sârbi, croaţi şi macedoneni care s-au ataşat de biserica noastră cu timpul. Pentru ei rostim uneori ectenii în limba slavonă bisericească, având în acest sens binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Facem acest lucru pentru bucuria împreună-rugăciunii. Este vorba de persoane care au ajuns din curiozitate la slujbele noastre, pentru diversitate, iar apoi s-au obişnuit cu atmosfera călduroasă din biserica noastră, dar şi pentru „cântarea dulce românească”, cum ne spun doamnele Trajanka şi Vera.

Cât de des se desfăşoară slujbele româneşti în parohia din Zagreb?

Mergem de obicei de praznicele mari, de hramurile capelei, Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, cel de-al doilea hram. La începutul Postului Mare mergem, de asemenea, la Zagreb. Am fost inclusiv anul acesta, pentru că ţara de destinaţie era în „zona verde”. Programul liturgic este stabilit împreună cu membrii comunităţii, în dependenţă de prezenţa fizică a credincioşilor. O bună parte dintre ei lucrează în instituţii care implică şi deplasări pe teritoriul croat sau în multinaţionale care au sedii şi în alte oraşe. Comunicăm pe pagina de Facebook a comunităţii. Ne ajută să ţinem legătura cu conaţionalii şi membrii Consulatului Român, atât fostul consul Ionuţ Bogdan Brânzei, cât şi actualul consul, Corina Gălăţanu. De-a lungul acestor ani, am primit vizitele fostului ministru român de externe, Teodor Meleşcanu, şi a Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei Române.

Cum v-aţi desfăşurat activitatea în anul 2020, cu restricţiile impuse de pandemie?

În perioada pandemiei, deplasarea la Zagreb s-a făcut doar atunci când Croaţia a fost încadrată în „zona verde”, respectiv în vara anului 2020. Am fost împreună de hram, în ziua Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, şi de pomenirea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Anul trecut am ajuns doar de patru ori, din cauza restricţiilor. Ne deplasăm cu autoturismul de la Bucureşti, împreună cu cântăreţul, dar şi cu alte persoane, prieteni şi fii duhovniceşti care au dorit să susţină comunitatea românească din Zagreb. De obicei, programăm deplasările la Zagreb atunci când este vreo sărbătoare aproape de ziua duminicii, ca să săvârşim două sau chiar trei slujbe, iar între acestea credincioşii să se poată spovedi şi întâlni mai des. Am săvârşit la Zagreb în 2018 un botez al unei familii mixte, mama fiind româncă, iar la finele anului 2019, am cununat o familie tânără, de asemenea cu soţia româncă.

Aţi avut întâlniri cu reprezentanţii eparhiei ortodoxe sârbe din Croaţia?

După sfinţirea capelei, în data de 11 aprilie 2017, am avut o întâlnire cu arhiereul sârb din Zagreb, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Porfirie, care astăzi este Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe. Preasfinţitul Părinte Siluan i-a prezentat atunci scrisoarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de prezentare a comunităţii şi a preotului român desemnat să slujească la Zagreb. La întâlnire a participat şi domnul ambasador Constantin Grigorie. Înaltpreasfinţia Sa ne-a primit cu căldură şi ne-a asigurat de sprijin în activitatea noastră. De atunci am mers cu ocazia sărbătorilor conform calendarului neîndreptat, ţinut de Biserica Sârbă, pentru a-l felicita pe Mitropolitul Porfirie cu ocazia acelor sărbători şi a primi binecuvântarea sa.