Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Interviu Cultură, civilizație și limbă română la Universitatea din Ankara

Cultură, civilizație și limbă română la Universitatea din Ankara

Galerie foto (12) Galerie foto (12) Interviu
Un articol de: Ștefania Coșuleanu - 31 Aug, 2021

Absolventă a Facultății de Litere și Teologie și a masteratului de lingvistică din cadrul Universității Ovidius din Constanța, prof. Alina Iftime este în prezent lector de limba română din partea Institutului Limbii Române din București la Universitatea din Ankara, Turcia. Tot aici, ea desfășoară activități culturale cu scopul promovării culturii, tradițiilor și identității românești. „Limba română este identitatea mea”, ne-a spus cu firească demnitate distinsa profesoară.

Doamnă profesoară Alina Iftime, cum a început pasiunea pentru limba română?

Pe parcursul celor 20 de ani de activitate didactică desfășurați de la terminarea facultății, am participat la stagii de formare și am prezentat numeroase lucrări de specialitate la manifestări științifice naționale și internaționale în domeniul lingvisticii, al științelor educației și al didacticii limbilor străine. Pe lângă latura de cercetare pe care o presupune activitatea didactică, aspectul cel mai pasionant este lucrul cu elevii şi studen­ții. Meseria de profesor ne oferă posibilitatea de a ne reînnoi în fiecare zi, pentru a putea fi un actor adaptat unui sistem educațional în evoluție.

Dintotdeauna mi-am dorit să devin profesoară. Am predat atât în sistemul de învățământ preuniversitar, cât și în cel universitar, ceea ce mi-a permis să remarc faptul că misiunea unui profesor constă în atenția acordată muncii elevilor sau studenților săi, nevoilor și intereselor lor, lacunelor sau progresului lor.

Activități de promovare a culturii limbii române în Ankara

Ce presupune activitatea de lector de limba română în cadrul Universității Ankara?

Istoria studiului limbii, literaturii, culturii şi civilizaţiei româ­nești la Universitatea Ankara, Republica Turcia, depășește un sfert de secol. Inițial, în anul 1991, a fost creată Catedra de limba română în cadrul Facultății de Limbi, Istorie și Geografie, Departamentul de limbă și literatură italiană. Eu am ajuns la Ankara la începutul anului universitar 2017-2018, când Catedra de limbă şi literatură română a fost transformată într-un Lectorat de limbă, cultură şi civilizaţie română. Înființarea acestui Lectorat de limbă română a fost posibilă în urma semnării unui protocol interinstituțional de colaborare încheiat între Institutul Limbii Române din București și Universitatea Ankara, cu sprijinul Ambasadei României în Republica Turcia.

În anul universitar trecut, 2020-2021, în cadrul Lectoratului de limbă română de la Universitatea Ankara, au fost propuse studen­ților patru cursuri opționale: un curs de limbă română; un curs de cultură și civilizație românească; un curs nou, introdus în acest an universitar, de traducere din limba română în limba turcă; un curs de cinematografie italiană și românească. La primele trei se pot înscrie studenți de la toate specializările din cadrul Facultății de Limbi, Istorie și Geografie, pe când cursul de cinematografie italiană și românească se adresează studenților de la toate facultățile din cadrul Uni­ver­sității Ankara.

Pe lângă activitatea didactică, lectorul de limba română organizează diferite activități cu rol de promovare a culturii române în Turcia, precum proiecții de filme româneşti, urmate de dezbateri, întâlniri la lectorat (pe diverse teme), expoziții foto, mese rotunde, ateliere, sesiuni de comunicări știin­țifice, diverse manifestări cu ocazia sărbătorilor și zilelor importante pentru poporul român. Aceste activități s-au derulat în urma stabilirii unor relații interinstituțio­nale solide, pentru promovarea culturii şi civilizaţiei românești în afara graniţelor ţării, cu instituţii româneşti prezente în Turcia: Ambasada României în Republica Turcia, Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir de la Istanbul, diferite organizaţii neguvernamentale, precum Asociaţia de Prietenie Româno-Turcă.

Motivaţiile studenților care urmează cursurile de limba română sunt extrem de diferite. Cunoaș­terea limbii române este percepută de unii studenţi ca un avantaj în găsirea, în viitor, a unui loc de muncă. Pentru o parte dintre studenți, limba română poate constitui o oportunitate de a lucra în România ca profesor de limba turcă sau în Turcia ca traducător sau ghid turistic pentru grupuri de români. Alți studenți își manifestă dorinţa de a studia o limbă străină diferită de cele care se studiază, de obicei, la facultate sau la liceu în Turcia (engleza, franceza, spaniola, italiana, germana), și atunci optează pentru studiul limbii române. Studenții de la specializarea limba latină aleg să studieze limba română, pentru a descoperi cum este construită o limbă din familia limbilor romanice.

Care este specificul Universi­tății din Ankara? Ce asemănări există cu universitățile din România? Dar deosebiri?

În Ankara, capitala Turciei, a fost fondată în anul 1946, de Mustafa Kemal Atatürk, primul preșe­dinte al Turciei, o universitate publică. A fost prima instituție de învățământ superior fondată în Turcia după formarea Republicii, în 1923. Aceasta are în prezent aproape 70.000 de stu­denți înscriși la cele 19 facultăți.

Ca și în România, învățământul superior este asigurat de univer­s­i­tăți de stat, dar și de universități private. Diferența o constituie faptul că autoritatea supremă pentru reglementarea învățământului superior este Consiliul Învățămân­tu­lui Superior (YÖK), un for națio­nal autonom, instituție distinctă de Ministerul Educației.

Accesul în învățământul superior în Turcia se face numai în urma unei evaluări, care constă într-un test standardizat. O deosebire față de sistemul de învăță­mânt din România constă în faptul că studenții care aleg să studieze limbi străine pot opta doar pentru monospecializare, și înaintea celor 3 ani de cursuri la facultate trebuie să parcurgă un an pregătitor unde studiază limba străină aleasă, în sistem intensiv. Anul universitar este împărțit tot în două semestre, la finalul cărora se susțin examene finale, diferența fiind că în Turcia, la mijlocul fiecărui semestru, se organizează și o sesiune de examene parțiale.

Referitor la relaționarea cu colegii din cadrul Universității Ankara și cu studenții, am găsit mijloacele potrivite de comunicare, asigurând un climat de lucru bazat pe încredere și asumarea respon­sa­bilității. Am fost foarte bine primită de colectivul de cadre didactice de la Universitatea Ankara, m-am integrat repede în atmosfera de lucru, caracterizată de un climat pozitiv, destins și motivant.

V-am ascultat vorbind în limba turcă. Fiind o limbă atât de diferită de română, când și cum aţi reușit să o învățaţi?

Mulți români spun că limba turcă este grea, dar dificultatea învă­țării unei noi limbi străine ține de mai mulți factori, precum motiva­ția, apropierea limbii-țintă de limba maternă, numărul de ore alocat studiului noii limbi străine, dar, evident, pot apărea o serie de difi­cul­tăți ce țin de structura gramaticală specifică. Turca, spre deosebire de marea parte a limbilor europene, este o limbă aglutinantă, adică sufixele gramaticale sunt atașate radicalilor invariabili, fiecare sufix având un sens gramatical. Dacă reușești să surprinzi mecanismul de funcționare al gramaticii limbii turce, limba turcă devine ușor de învățat.

Eu am început studiul limbii turce din curiozitate, în urmă cu 6 ani, când m-am înscris la cursurile pe care le oferă Institutul Yunus Emre din Constanța. După ce am obținut nivelul de competență lingvistică A2, am continuat să studiez limba turcă din pasiune și m-am înscris la TÖMER - Şcoala de Limbi Străine din cadrul Universității Ankara. În Turcia, TÖMER este cea mai renumită instituție care predă limba turcă pentru străini. Am urmat 8 module de studiu timp de 8 luni, în re­gim de câte 4 ore pe zi, și am reu­șit să obțin un certificat de compe­tență lingvistică nivel C1. Evident, m-a ajutat foarte mult faptul că locuiam în Turcia și eram în contact permanent cu limba.

„Statutul de profesor se bucură de o reală apreciere în societatea turcă”

Cum se simte un profesor român la Ankara? Ce a fost cel mai greu?

Să transmiți propria limbă și cultură studenților străini, să descoperi o cultură nouă, să cunoști oameni noi, să trăiești experiențe noi, toate acestea sunt destul de tentante pentru un cadru didactic care își dorește o misiune în străinătate. Predarea limbii române în străinătate este o experiență unică, ne permite să călătorim și să întâlnim oameni diferiți, să ne bucurăm de asemănările și dife­rențele culturale.

La început, întrucât lucram pentru prima oară într-o țară străină, care nu face parte din Uniunea Europeană, mi-a fost foarte greu să mă descurc în hățișul birocratic (permis de ședere, permis de muncă, echivalare diplome de studii, înregistrare la evidența populației și multe altele) și să îmi însușesc legislația turcă și regulile pe care trebuie să le respect, cu atât mai mult cu cât nivelul meu de limbă turcă era debutant. Dar cel mai frumos a fost faptul că am primit ajutor din partea tuturor celor din jurul meu, de la colegii de departament până la studenți, statutul de profesor se bucură de o reală apreciere în societatea turcă.

Românii desfășoară activități socio-culturale cu scopul păstrării identității

Cum sunt organizați românii care trăiesc în Ankara?

Comunitatea de români din Ankara nu este foarte largă. Există o Asociaţie de Prietenie Turco-Română, prima şi singura organi­zație a mediului asociativ românesc din Ankara, înființată în anul 1992. Organizația deține în prezent aproximativ 200 de membri. În general, membrii asociației cuprind români emigranți în Republica Turcia, personalități din domeniul academic, domeniul culturii, studenți la universități din Ankara, dar și oameni de afaceri. Printre membrii de renume pe care eu i-am întâlnit sunt Julian Lupu, trompetist și profesor universitar la Conservatorul Universității Bilkent din Ankara, şi Bujor Hoinic, fost director al Operei din Ankara (muzician și compozitor, membru al Orchestrei Pre­zi­dențiale a Republicii Turcia). De asemenea, doamna Anca Stefanidis Sözkesen, care deține o cofetărie în Ankara, ne-a pregătit cozonaci pentru invitați, la fiecare activitate organizată de lectorat.

Membrii comunității de români se întâlnesc la activitățile socio-cul­turale pe care le organizează Ambasada României în Republica Turcia în scopul promovării limbii, tradiției, culturii şi identității româneşti. O caracteristică demografică a comunității celor originari din România, care vorbesc limba română şi care aparțin identității culturale româneşti, este aceea că aceştia au o medie de vârstă de 40-45 de ani, iar descendenții acestora, ge­ne­rația a doua, majoritatea adoles­cenți, nu sunt expuşi la cultura şi tradițiile româneşti. Majoritatea copiilor imi­granților originari din România îşi cunosc originile româneşti, vorbesc limba română, dar frecventând şcolile de masă din Turcia, riscă să piardă în timp contactul cu valorile româneşti şi legătura cu statul de origine - România. Cu excepția Lectoratului de Limba Română din cadrul Universității din Ankara și Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir din Istanbul, în Turcia nu există nici o instituție care să ofere cursuri de limbă, cultură și civilizație românească. Reprezen­tanții comuni­tății tinere a românilor din Turcia doresc menținerea legăturilor cu România şi păstrarea limbii și identi­tății culturale româneşti, și de aceea participă în număr mare la activi­tă­țile Ambasadei României sau ale Asociației de Prietenie.

„Limba română este identitatea mea”

Ce v-aţi dori pentru viitor ca pro­fesor de limba română?

Mi-aș dori să promovez limba, cultura și civilizația română pentru multe generații de studenți turci de acum înainte. Mi-ar plăcea ca stu­denții care descoperă limba și cultura română în cursurile pe care le frecventează la lectorat să aibă mai multe oportunități de a-și îmbogăți cunoștințele și de a-și dezvolta com­petențele prin continuarea studiilor în România. România acordă burse de studiu studenților turci, fie pentru un ciclu complet de studii, fie pentru cursuri de vară organizate de universități în România sau programe Erasmus+. În fiecare an am avut studenți care s-au bucurat de o astfel de bursă de studiu în România și s-au întors impre­sio­nați de frumusețile țării noastre și de ospitalitatea românilor, dar mi-aș dori ca toate aceste expe­riențe să avan­seze și să se concretizeze în niște proiecte comune între studenții turci și studenții români. Dincolo de aceste gânduri de viitor, limba română este limba familiei mele, limba română este identitatea mea.