Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Interviu Diabeticii, grupă de risc în pandemie

Diabeticii, grupă de risc în pandemie

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Interviu
Un articol de: Oana Nistor - 12 Noi, 2021

Aproape două milioane de români suferă de diabet zaharat, însă 28,1% din populaţie are toleranţă scăzută la glucoză, adică prediabet. Din păcate, spune dr. Roxana Ştefan, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice şi director medical la Policlinica „Providenţa” din Iaşi, cei mai mulți bolnavi ajung pentru prima dată la medic în stadii avansate ale bolii, când deja s-au instalat alte complicaţii cronice. În interviul acordat Ziarului Lumina, medicul ne explică şi de ce diabeticii au un risc mai mare de a dezvolta o formă gravă de COVID-19. Ziua de 14 noiembrie este dedicată luptei pe plan internaţional împotriva diabetului zaharat, a şasea cea mai frecventă afecţiune cronică din întreaga lume. 

Care sunt factorii care pot contribui la apariţia diabetului zaharat de tip 2?

Factorii de risc ce contribuie la apariția diabetului zaharat tip 2 pot fi de două categorii, unii aşa-numiţi nemodificabili, respectiv predis­poziția, adică moștenirea genetică și înaintarea în vârstă, și modificabili, adică stilul de viață şi greutatea corporală. Însă, chiar dacă moștenim un risc crescut de a face diabet, nu înseamnă automat că vom dezvolta boala. Depinde de noi să reducem acest risc printr-o alimentație sănătoasă, printr-o viață activă, prin evitarea consumului de alcool și prin asigurarea unui somn odihnitor. Este foarte important de evitat sedentarismul; asta nu înseamnă că trebuie să devenim sportivi de performanță. Însă putem lua măsuri ieftine și la îndemâna oricui, de exemplu să folosim scările şi nu liftul, să mergem pe jos în fiecare zi, să reducem timpul petrecut la calculator sau tabletă ori să facem exerciții ușoare în timp ce ne uităm la tv. 

Ce semne ale corpului îmi spun că am diabet?

Este esențial să înţelegem că în bolile metabolice, implicit în diabetul zaharat de tip 2, corpul nu ne spune nimic o perioadă îndelungată de timp. Din păcate, glicemiile crescute ani întregi nu dau simptome, dar generează compli­cații. Frecvent, diabetul tip 2 este depistat abia în momentul apariției complicațiilor cronice, precum: retinopatie, polineuropatie, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral ischemic, infecții trenante etc. Din fericire, în zilele noastre, diabetul se diagnostichează foarte ușor și precis prin determinarea glicemiei din sânge venos. Analiza este ieftină și ușor de efectuat în orice laborator de analize. De aceea glicemia face parte din evaluarea periodic obligatorie a oricărei persoane cu vârsta peste 45 de ani. Pentru pacienții care au factori de risc pentru apariția diabetului zaharat tip 2, de exemplu cei cu istoric familial de diabet, femei cu ovare polichistice sau care au avut diabet gestațional sau care au născut feți macrosomi, cei cu obezitate, cu disli­pidemie, cu hipertensiune arterială, testarea începe mult mai precoce.

Altă facilitate o constituie glucometrele, al căror preț a devenit tot mai accesibil, astfel devenind foarte larg răspândite. Dacă se constată glicemie crescută din deget (peste 110 mg/dl pe nemâncate sau peste 140 mg/dl la două ore după masă), atunci este recomandat a merge zilele următoare la laborator pentru dozarea glicemiei din sânge venos, dimineața, pe nemâncate, după o pauză alimentară de minimum 8 ore. În cazuri foarte rare, atunci când glicemia este neglijată ani în șir și se ajunge la valori foarte crescute (peste 300 mg/dl), pot apărea simptome precum: sete excesivă, polidipsie (consum crescut de lichide, care nu compensează setea), poliurie (urinări frecvente, volum crescut de urină), polifagie (creșterea poftei de mâncare, consum crescut de alimente) asociată paradoxal cu scădere în greutate. 

Pot controla un diabet de tip 2 descoperit într-o fază de început doar prin urmarea unei diete stricte fără a mai fi nevoie de medicaţie?

Da, este posibilă controlarea glicemiei doar prin optimizarea stilului de viață. Mai ales la persoanele obeze sau supraponderale, dacă se obține și se menține scăderea în greutate. Este important de înțeles că dieta și mișcarea zilnică sunt de neînlocuit atunci când dorim echilibrarea diabetului zaharat tip 2. Deși în ultimii zece ani s-au făcut progrese spectaculoase în tratamentul oral și injectabil, aceste medicamente inovatoare nu înlocuiesc stilul de viață sănătos. Totuși, trebuie precizat că în apariția diabetului zaharat sunt implicate numeroase defecte, multe corectabile doar medicamentos. Și, pentru că „unde-s mulți, puterea crește”, la fel e și în cazul diabetului: când corpul are mai multe ajutoare (dietă - activitate fizică - medicație), rezultatele sunt mult mai bune și mai de durată decât cele obținute doar cu dietă sau doar cu medicație. Acesta este motivul pentru care se recomandă de la momentul diagnosticului și tratament medicamentos. 

„Dacă neglijăm diabetul, complicațiile apar în tot corpul“

Ce complicaţii pot apărea dacă neglijăm diabetul?

Pe scurt, în diabetul neglijat avem în sânge o cantitate prea mare de glucoză; întrucât sângele circulă prin tot corpul, stricăciunile sau complicațiile apar, bineînţeles, în tot corpul. Una dintre complicațiile cronice tipice este afectarea vaselor mici din ochi, rinichi, nervi periferici, ceea ce duce la retinopatie, nefropatie, polineuropatie, boli ce se pot agrava şi pot genera orbire, boală renală terminală ce necesită dializă, gangrenă ce necesită amputație. O altă complicaţie e afectarea vaselor mari, care duce la infarct de miocard, accident vascular cerebral ischemic sau boală arterială periferică. La rândul lor, acestea pot duce la insuficiență cardiacă sau aritmii, imobilizare la pat, gangrenă ce necesită amputație. De asemenea, un bolnav care neglijează tratamentul şi mişcarea fizică va avea o imunitate scăzută; infecţiile pielii vor avea o evoluţie trenantă, plăgile se vor cicatriza mai greu, iar anumite infecţii care iniţial erau locale se pot generaliza. 

De ce riscul de a face o formă severă de COVID-19 este mai mare la persoanele cu diabet zaharat?

Știm că riscul de a face o formă severă a bolii este mai crescut la gravide, la persoanele peste 65 de ani, la cei care asociază boli cronice precum diabet zaharat, obezitate, neoplazii, boli cardiovasculare, boli pulmonare sau renale cronice. Persoanele cu diabet au deja un status inflamator subclinic, care este exacerbat de infla­mația indusă de infecția virală; în plus au o imu­nitate alterată, adică o capacitate redusă de apărare la infecții, inclusiv infecții virale, cum este cea cu noul coronavirus, dar cu un răspuns citokinic exagerat, declanșând „furtuna de citokine”, care știm că este cauza frecventă de deces în boala COVID-19. Riscul este sporit dacă pacientul prezintă obezitate, dezechilibru important al diabetului, complicaţii cronice ale diabetului, precum bolile cardiovasculare sau boala cronică de rinichi. Totodată, persoanele care asociază diabet și obezitate au mai frecvent deficite de micronutrienți (vitamina D, vitamine din grupul B, antioxidanți, magneziu) cu rol în buna funcționare a sistemului imun. 

Ce sfaturi le puteţi da bolnavilor de diabet care contractează virusul SARS-CoV-2?

În primul rând, aceştia trebuie să se consulte cu medicul curant diabetolog și medicul de familie, să măsoare saturația în oxigen și temperatura, să monitorizeze glicemia cu glucometrul în perioada izolării. De asemenea, să aibă mare grijă la dietă și hidratare, iar împreună cu medicul diabetolog să ajusteze tratamentul administrat pentru controlul glicemiei, pentru că infecția și utilizarea glucocorticoizilor se asociază cu creșterea glicemiei. În acelaşi timp, să nu uite de prevenirea hipoglicemiei - frecvent apar greață, vărsături, diaree, inapetență, pierderea gustului, astenie fizică marcată, ce induc reducerea aportului glucidic, să întrerupă fumatul şi consumul de alcool. Foarte important, în cazul apariţiei simptomelor respiratorii de alarmă (senzaţia de lipsă de aer) trebuie să apeleze serviciul 112, deoarece starea lor se poate deteriora rapid. 

Persoanele cu diabet se pot vaccina anti- COVID-19? Aveţi câteva sfaturi post-vaccinare pentru acestea?

Da. La această întrebare răspunsul este scurt și clar: persoanele cu diabet pot și trebuie să se vaccineze anti-COVID-19. La fel cum trebuie să se vaccineze anual antigripal, la fel cum trebuie să se vaccineze antipneumococic. Cel mai important sfat post-vaccinare este să respecte în continuare măsurile de protecţie, să evite aglomeraţia. De asemenea, trebuie să aibă un bun control glicemic.

Citeşte mai multe despre:   diabet  -   coronavirus  -   vaccin