Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Interviu Efectele folosirii în exces a tehnologiei digitale

Efectele folosirii în exces a tehnologiei digitale

Galerie foto (8) Galerie foto (8) Interviu
Un articol de: Ștefania Coșuleanu - 23 Mar, 2021

O cantitate uriașă de informații ne asaltează în fiecare zi, însă știm puține lucruri despre cât de mult ne afectează aceasta sănătatea și calitatea vieții. Despre cum putem folosi cu discernământ internetul, smartphone-ul și rețelele sociale am vorbit cu pr. dr. Mihai Iordache, parohul Bisericii Olari din București, cercetător științific în Comisia pentru istoria sud-estului Europei din cadrul Fundației Pro Oriente - Universitatea din Viena, și autorul lucrării „Postul informațional. Omul între liniștea filocalică și explozia de tehnologie digitală”.

Cunoaștem cu toții semnificația postului pentru creștinii ortodocși, dar ce înseamnă „postul informațional” despre care scrieți în cartea cu același titlu?

Știm cu toții că înfrânarea unită cu răbdarea ajută formarea omului duhovnicesc, după cum afirma Sfântul Maxim Mărturisitorul. Exact după acest principiu al înfrânării funcționează și postul informațional, adică de renunțare la multitudinea de informații de diverse feluri și de concentrare a atenției și voinței către valorile superioare ale omului. Fără înfrânare de la toate informațiie și provocările exterioare, omul nu se poate aduna în sine, nu poate reflecta în liniște la scopurile sale, nu se poate concentra asupra obiectivelor importante ale vieții și nu poate trăi o viață creștină autentică. Renunțarea înseamnă, de fapt, concentrarea atenției asupra altor obiective prioritare. Înfrânarea de la lucruri nefolositoare se transformă în întărire a voinței și autocontrolului, acestea fiind esențiale în viața noastră. Renunțarea nu este o pierdere, ci, mai degrabă, un câștig de natură superioară. Prin aceasta nu dorim să spunem că a urmări știri cu măsură sau a ne informa despre ce este cu adevărat important este un lucru rău. Nici nu intenționăm să afirmăm că a viziona un film de calitate, care conține mesaje morale, este un păcat. Nu! Ceea ce ne afectează și ne influ­en­țează în mod negativ este cantitatea impresionantă (pe care singuri nu o conștientizăm) de informații inutile, care intră în mintea noastră, voluntar sau involuntar, conștient sau incon­știent, și, mai ales, frecvența cu care asimilăm acest gen de informații.

Spuneați că multitudinea de informații ne afectează armonia sufletului. Există influențe și asupra creierului?

Da, există. Influența determinantă a mediilor digitale aupra noastră și transformarea treptată a gândirii omului sunt posibile datorită unei funcții vitale a creierului uman, descoperită recent prin intermediul neuroștiințelor, respectiv plasticitatea. Prin experimente și cercetări, s-a demonstrat cât de plastic este creierul. Neuroplasticitatea este o acțiune de permanentă schimbare a creierului. Cercetătorul spaniol Alvaro Pascual-Leone de la Harvard Medical School, în urma unor cercetări, afirma că un comportament conduce la schimbări în sistemul de circuite al creierului, așa cum schimbările în sistemul de circuite al creierului conduc la modificări ale comportamentului. Și la aceasta trebuie să fim foarte atenți, pentru că plasticitate nu înseamnă elasticitate. Creierul nostru, odată modificat de experiențele și trăirile noastre, nu mai revine de la sine la forma inițială, ci rămâne în starea modificată. Din acest motiv, este necesar să conștientizăm faptul că sub incidența neuroplasticității cad toate dispozitivele digitale și informaționale, deoarece neuroplasticitatea este activată de toate experiențele noastre intelectuale, emoționale și fizice de zi cu zi. Noi devenim ceea ce trăim, ceea ce experimentăm, dacă ar fi să parafrazez titlul unei lucrări scrise de diac. Sorin Mihalache.

Rețelele sociale ne ocupă destul de mult timp dintr-o zi, cum să ne raportăm corect la acestea?

Într-adevăr, alte mari pericole ale vieții hiper-informaționale a copiilor, tinerilor și adulților din ziua de astăzi sunt rețelele de socializare sau social media (Facebook, Twitter, Instagram etc.). Prin intermediul so­cial-media, tinerii au posibilitatea să comunice cu prietenii lor atunci când le convine, imediat (sincronizat) sau mai târziu (desincronizat). Ei pot decide dacă identitatea lor este anonimă sau dacă vor să-și descopere adevărata identitate. Au posibilitatea să arate sau să ascundă indicii despre adevărata lor persoană. Prin intermediul internetului, aceștia pot accesa informații sau persoane cu foarte mare ușurință. Surprinzător este că tinerii pot să-și selecteze singuri numărul și felul prietenilor cu care să intre în contact. Ca urmare a capacității și vitezei actuale, mediile digitale pot alcătui adevărate rețele sociale, însă cercetătorii ne atrag atenția că acestea devin „antisociale”, deoarece toate aceste schimburi de mesaje de pe computere ne lasă tot singuri în fața unei tastaturi.

Cât de nocivă este folosirea în exces a ­telefonului mobil?

În ceea ce privește folosirea în exces a telefoanelor mobile (smartphone) în viața majorității oamenilor, mai ales a copiilor și tinerilor, există multe studii și cercetări care vorbesc despre efectele deosebit de nocive ale acestora: emiterea unor radiații puternice nesănătoase pentru organism, crearea stării de dependență, diminuarea gândirii, prin reducerea conexiunilor neuronale, diminuarea percepției și a atenției, pierderea capacității de autoreflexie etc. Unii specialiști avertizează că folosirea în exces a telefonului lasă tinerilor prea puțin timp liber pentru a se relaxa. În plus, ei arată că disponibilitatea noastră permanentă pe smartphone poate fi nocivă pentru sănătatea mentală. Implicarea continuă în activități prin intermediul smartphone-ului ne afectează capacitatea de reflecție, starea de bine emoțională, creativitatea și chiar abilitatea de a socializa în adevăratul sens al cuvântului.

Ce pierdem prin această avalanșă de informații care ne acaparează?

Pierdem foarte multe din viața noastră. E tulburător cât de ușor accesibili au devenit oamenii în ziua de astăzi. Nu mai putem fi singuri, doar cu noi înșine, să ne retragem în solitudinea noastră calmă și fertilă, să ne „adâncim” în sinele nostru, fără să ne scoată „afară” sunetul alarmant al unui telefon mobil, sunet care este din ce în ce mai divers și multiplu, pentru că el poate fi apel de telefon, sosirea unui sms, e-mail, mesaj pe WhatsApp, like-uri pe Facebook etc. E îngrozitor cât de tulburat și zăpăcit poate fi omul din ziua de azi! Cercetările recente din domeniul neuro­științelor au descoperit faptul că atunci când creierul nostru nu are nici o sarcină cognitivă de îndeplinit, adică nici o problemă „concretă” de rezolvat, el nu devine inactiv, ci intră într-o „stare de funcționare implicită”, numită „default mode”. Prin acest mod, omul se auto­analizează, examinându-și gândurile, in­ten­țiile, vorbele și acțiunile sale, precum și toate experiențele recente, pe care le „aranjează” în diverse categorii. Așadar, atunci când nu privim nimic, când nu ascultăm ceva și nu avem o sarcină concretă de îndeplinit, noi nu devenim inerți sau inactivi, ci în mintea noastră începe un „proces terapeutic” de autoreflexie, analiză și introspecție, care poate fi foarte bine susținut de rugăciune și meditație. Ceea ce este spectaculos este faptul că acest mod de funcțio­­na­re a gândirii noastre joacă un rol important ­pentru creierul uman în ceea ce priveşte sănătatea și bolile, prin efectele benefice asupra sufletului și psihicului uman.

 

Citeşte mai multe despre:   post