La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, un colectiv de cercetători ai Facultăţii de Geografie şi Geologie a realizat primul Atlas teritorial on-line al României. Acesta a fost lansat pe 21 aprilie şi este o lucrare iniţiată şi coordonată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL). Aplicaţia, elaborată la Universitatea „Cuza“, asigură accesul publicului larg la un fond de hărţi şi materiale de sinteză despre principalele tendinţe teritorial-umane la nivelul Uniunii Europene şi al României. Atlasul poate fi găsit pe site-ul MDLPL şi poate fi accesat la adresa http://www.mdlpl.ro/_documente/atlas/index.htm. Hărţile şi cartogramele, însoţite de texte explicative, pot fi consultate on-line de către oricine. Pentru a fi utilizată la întregul ei potenţial, aplicaţia va putea fi instalată, la cerere, şi pe serverele instituţiilor publice interesate.
Conţinând harta neştiutorilor de carte, harta prezenţei femeilor de afaceri sau harta factorilor de risc, precum inundaţiile sau cutremurele, Atlasul teritorial on-line al României reprezintă un instrument de lucru care se adresează unui public cu cele mai diverse interese. Atlasul este o consecinţă a integrării în Uniunea Europeană şi reprezintă o noutate absolută în România.
Atlasul este prezentat, în premieră, în perioada 14-21 mai, la Salonul Cercetării şi Inventicii ieşene din Sala Paşilor Pierduţi de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, precum şi la Salonul International de Invenţii - Inventica 2008, care va avea loc în perioada 21-24 mai.
Atlasul virtual este rezultatul unui proiect condus de prof. univ. dr. Octavian Groza, de la Facultatea de Geografie-Geologie, directorul Centrului de Excelenţă CUGUAT - TIGRIS (Centrul Universitar de Geografie Umană şi Amenajarea Teritoriului - Teritorii Inovante - Gestiune Regională şi Interacţiune Spaţială) din cadrul universităţii ieşene, care ne-a şi explicat cum a apărut atlasul şi care sunt posibilităţile sale de utilizare.
În ce constă premiera acestui atlas?
Este o noutate absolută. Acest atlas nu a apărut însă pe un teren gol, pentru că am lucrat cu centrul de cercetare de aici (n.r. - Facultatea de Geografie a Universităţii „Al. I. Cuza“) la prima versiune a Atlasului României pe hârtie, care a apărut în anul 2000 în Franţa, cu titlul „Atlas de la Roumanie“, la „Documentation française“. Acest dicţionar a fost apoi tradus de către echipa noastră şi publicat la Editura Rao. Şi această ediţie publicată a fost o noutate absolută, pentru că, până acum, atlasele geografice se axau mai degrabă pe latura fizico-geografică, din cauza faptului că geografia umană a fost mai mult anesteziată sub comunism, fiind redusă la o simplă contabilitate spaţială. Din acest punct de vedere, putem spune că este o premieră în geografia românească dintotdeauna, în geografia umană.
Am reactualizat versiunea românească a Atlasului pe hârtie, în anul 2006, l-am publicat şi de această dată la Editura Rao, cu sprijinul Ambasadei Franţei. Aceasta a fost baza iniţială a Atlasului teritorial.
Apoi, Direcţia de Dezvoltare Regională, de la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, a intrat în contact, prin diverse căi, cu vesiunea pe hârtie. Acest lucru
s-a întâmplat după aderarea României la Uniunea Europeană, iar noi lucrasem până atunci în cadrul unor programe europene, astfel că şi cei din minister au observat că geografii sunt buni la ceva, aşa că a apărut ideea acestui Atlas teritorial.
Acest atlas teritorial on-line se adresează unui public larg, care se poate fie informa, fie forma prin acest instrument, dar şi specialiştilor de la administraţia centrală până la nivel judeţean, pentru că nu am coborât la o scară mai fină.
În atlas sunt hărţi dintre cele mai diverse, cu nenumăraţi indicatori, de la influenţa culturală, religioasă până la ponderea femeilor de afaceri într-o regiune sau alta.
Sunt diverse abordări, una dintre acestea se referă la patronatul feminin. Acest lucru se datorează faptului că Institutul Naţional de Statistică a recenzat asemenea date şi sper să folosească şi la noul recensământ acest indicator, pentru că este un lucru foarte interesant. Poţi să înţelegi astfel diverse lucruri care nu corespund cu cele care pot fi, mai degrabă, intuite, cum ar fi prezenţa femeilor de afaceri în Moldova. Tocmai aici patronatul feminin e mai important decât la Cluj, Bucureşti sau în altă parte. Acest fapt este ciudat şi din cauză că mare parte dintre femeile din Moldova emigrează mai mult decât în alte părţi, iar rata populaţiei feminine din Moldova a scăzut foarte mult. De obicei, în lume sunt mai multe femei decât bărbaţi, însă acum au rămas aici mai mulţi bărbaţi şi mai puţine femei. Aceste date au fost preluate, printr-un protocol, de la Institutul de Statistică.
TIGRIS, un centru specializat pe geografia umană
În ce măsură proiectul este integrat în programele Uniunii Europene?
Acest atlas a apărut în contextul integrării în Uniunea Europeană. Noi am lucrat, din anul 2000, în programe de cercetare europeană, în programe ESPON - European Space and Network, un observator european asupra planificării teritoriale. Acest program încearcă să pună la punct un instrument cartografic de genul hyperatlas şi o bază de date la nivel european. Acest lucru este necesar, deoarece deciziile trebuie să se ia într-un mod unitar la nivelul întregii Uniuni Europene. Dar pentru că scara este destul de grosieră, statele îşi fac asemenea instrumente la scară naţională, pentru a afina cercetările mari, liniile politice directoare ale Uniunii Europene. Tocmai în direcţia aceasta atlasul devine important pentru politicile de dezvoltare teritorială.
Atlasul prezintă baza fizico-geografică a României?
Încă nu am abordat foarte mult această latură, însă avem în vedere unele trăsături ale capitolului fizico-geografic. Avem un capitol referitor la mediu, la final, bazat mai degrabă pe hazard, riscuri. Nu am coborât la fineţea pe care o presupune o abordare fizico-geografică. Centrul TIGRIS pe care îl conduc este specializat pe geografia umană, care este evolutivă, prin urmare şi centrul de geografie fizică de aici va participa la următoarele ediţii, pentru că acest atlas este reînnoibil şi este prevăzută o nouă versiune pentru sfârşitul anului, aşa cum este reînnoibil anual. La facultatea noastră sunt trei centre care lucrează la acest proiect: două există, cele de geografie umană şi geografie fizică, iar al treilea se pregăteşte în acest moment, geografia mediului, urmând să completăm atlasul cu elementele care, deocamdată, lipsesc.
Atlasul ar putea „coborî“ în viitor până la nivelul cartierului sau al blocului?
Atlasul este făcut cu bani de la minister, cu bani publici şi este destinat publicului. Ministerul încearcă să pună observatoare regionale pe cele opt regiuni care sunt acum, pe care, pe baza liniilor directoare, autorităţile centrale pot să le sesizeze prin acest atlas, să ceară studii aprofundate, pe baza acelor linii, la nivel regional. Şi atunci, este foarte posibil ca acest model de atlas, completat cu instrumente de tip SIG - sisteme informaţionale geografice, să coboare până la nivelul cartierului sau chiar până la nivelul blocului şi atunci va fi o unealtă care se va adresa absolut tuturor celor interesaţi de ingineria teritorială, celor de la E.ON, RAJAC, Drumuri şi Poduri, primăriilor, consiliilor judeţene, şi, de ce nu, poate că, în viitor, vom avea şi consilii regionale etc.
Este un instrument care ar vrea să diagnosticheze teritoriul şi să facă chiar şi prognoze în timp util - ceea ce este mai greu, deoarece colectarea datelor este dificilă şi întotdeauna acestea vor fi cu an sau doi în urmă, dar ceea ce contează sunt, în primul rând, tendinţele.
În ce constă partea de interactivitate a atlasului?
Alături de hărţile clasice, pe care toată lumea le ştie, am făcut o altă secţiune a atlasului, care se numeşte „hărţi dinamice“, care ne arată, prin filmuleţe, cum a evoluat, în timp şi spaţiu, un indicator, cum ar fi natalitatea, mortalitatea, investiţiile străine, şi atunci cel care este interesat cu adevărat de organizarea teritoriului îşi poate da seama care va fi, pe termen lung, 50-60 de ani, dinamica unui element şi poate să folosească forţa acestui element deja antamat, îl poate corecta dacă este negativ etc.
În acest moment, atlasul este interactiv prin două mecanisme. O dată, cititorul, în funcţie de problema pe care o are, poate să efectueze o lectură transversală prin atlas, şi apoi, prin faptul că atlasul este însoţit de cele două programe, Hyperatlas Europa şi Hyperatlas România, care pot fi încărcate pe orice calculator şi fiecare poate să îşi facă orice hartă doreşte, dar numai cu indicatorii care au fost în aceste programe. Nu am dat încă libertatea tuturor să introducă date acolo. Astfel, vom oferi „mâncare predigerată“ şi atunci vor fi mai puţine şanse ca deciziile luate pe baza acestui instrument să fie periculoase sau eronate.
Cele două programe hyperatlas nu sunt o creaţie exclusivă a centrului nostru, ci sunt rodul unei colaborări internaţionale, cu laboratoare franceze, de la Paris şi Grenoble, tunisiene, cameruneze, belgiene şi româneşti.
▲
O echipă tânără de cercetători geografi
Autorii acestui atlas on-line sunt Octavian Groza, Ionel Muntele, George Ţurcănaşu, Alexandru Rusu, Ionel Boamfă de la centrul Cuguat - TIGRIS (Centrul Universitar de Geografie Umană şi de Amenajarea Teritoriului „Teritorii Inovante - Gestiune Regională şi Interacţiune Spaţială“), Facultatea de Geografie-Geologie, Departamentul de Geografie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi. În cadrul echipei au lucrat Corneliu Iaţu, Marinela Istrate, Radu Dimitriu, Oana Mihaela Stoleriu, Daniel Condorachi, Bogdan Suditu, Samuel Rufat, Vladimir Palamariu, Raluca Şerban, Daniel Tudora, Alexandru Bănică. „Echipa noasră este una tânără, media de vârstă a celor care au lucrat la acest atlas este de 30 de ani. Sunt tineri de la facultate, care au fost formaţi în Occident şi care constituie, de fapt, sufletul centrului de cercetare“, a spus Octavian Groza.
Prin intermediul cercetătorilor geografi de la centrul de excelenţă Cuguat - TIGRIS, integraţi în reţeaua HyperCarte, România este primul stat din Uniunea Europeană care beneficiază de o versiune a atlasului în limba naţională şi, mai mult, de o versiune naţională a programului în sine, care permite analize la nivelul României, conform prezentării atlasului de pe site-ul MDLPL.
Atlasul prezintă două tipuri de hărţi, analitice şi dinamice. Hărţile analitice, în general realizate prin analize univariate, care au menirea de a prezenta expresia spaţială a unui fenomen la un moment dat (de ex. repartiţia patronatului feminin) sau evoluţia unui indicator pe o durată determinată (de exemplu repartiţia valorilor medii ale natalităţii între 2001 şi 2006). Hărţile analitice sunt grupate pe capitole (Integrare europeană, Diviziuni administrative, Populaţie, Aşezări, Economie etc.) şi subcapitole (Agricultură, Industrie, Servicii comerciale).
Hărţile dinamice oferă utilizatorului posibilitatea observării evoluţiei spaţiale pe termen lung a unui fenomen anume (de exemplu variaţia valorilor soldului migrator între 1966 şi 2006 sau difuzia întreprinderilor cu capital străin între 1991 şi 2004).
▲
De la „Theatrum Orbis Terrarum“, atlasul a coborât în stradă
Atlasul este o colecţie de hărţi, în mod tradiţional unite sub formă de carte, dar care se regăsesc mai nou în format multimedia. Alături de trăsăturile geografice, atlasul prezintă diverse aspecte precum cel geopolitic, social, religios, economic etc. Primele atlasuri nu erau denumite astfel, iar cel care le-a botezat cu acest nume a fost Gerardus Mercator, în 1595.
Prima carte care ar putea fi denumită astfel a fost realizată de către Claudius Ptolemeu, un geograf care a lucrat în Alexandria, în jurul anului 150 după Hristos. Primul atlas a fost publicat în Bologna în anul 1477 şi a fost ilustrat cu 27 de hărţi, dintre care nu se mai ştia cu precizie care aparţin lui Ptolemeu şi care aparţin discipolilor din Grecia medievală. Abraham Ortelius este considerat ca fiind cel care a realizat primul atlas modern care a apărut la 20 mai 1570. „Theatrum Orbis Terrarum“ conţinea 53 de hărţi, care reprezentau ţările lumii.
În momentul de faţă, în lume există numeroase tipuri de atlasuri, iar recent au apărut atlasele on-line, printre acestea fiind Microsoft/Encarta/Expedia World atlas, atlasul Americii de Nord şi al Europei, la nivel de stradă. Mai este MapChart EarthAtlas, atlas online cu hărţi interactive şi care are indicatori precum demografia, economia, sănătatea şi mediul. Alte atlasuri on-line sunt cele fizico-geografice, cele 2D şi 3D interactive de pe maps on live.com, http://earth.google.com/Google Earth, un atlas vizual interactiv etc.
