▲ Ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, a participat duminică la festivităţile dedicate zilelor Mihai Eminescu şi la gala decernării Premiului naţional de poezie ▲ Iorgulescu a susţinut că data de 15 ianuarie ar trebui declarată Ziua culturii naţionale ▲ „Ziua naşterii poetului nepereche, Mihai Eminescu, ar trebui să fie integrată într-un calendar naţional, să fie declarată Ziua culturii naţionale, aşa cum există şi Ziua României.
Voi face o propunere în acest sens în următoarele zile“, a întărit Adrian Iorgulescu ▲ În cadrul unui interviu, ministrul Iorgulescu a vorbit despre investiţiile din judeţul Botoşani, despre importanţa căminelor culturale în păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor şi a culturii în mediul rural ▲
Domnule ministru, în urmă cu patru ani, la memorialul Ipoteşti, s-au acordat două medalii de aur altor doi miniştri ai culturii. Lui Ion Caramitru pentru păstrarea patrimoniului cultural din Botoşani, şi lui Răzvan Theodorescu, care şi singur a declarat că a primit distincţia ca pe un cec în alb pentru ce urma să facă. N-a făcut nimic. Dumneavoastră, ca ministru al culturii, ce aţi făcut şi ce puteţi face pentru salvarea patrimoniului cultural naţional din Botoşani?
Nu vreau să fac comparaţii cu predecesorii mei şi cred că fiecare în parte a încercat să acopere multitudinea problematicilor care s-au ivit la nivel naţional şi judeţean, mă refer concret la Botoşani. Sunt câteva programe şi priorităţi care au impact direct asupra Botoşaniului. În primul rând, sprijinul pentru lăcaşurile de cult, ce sunt foarte numeroase şi pe care le vom susţine masiv din punct de vedere financiar, aşa cum s-a întâmplat de fapt şi anul trecut. Mai sunt apoi lăcaşurile de cultură din mediul rural, mă refer la infrastructura culturală din mediul sătesc. Sunt 26 de solicitări din judeţ care vor fi în totalitate onorate, fie că e vorba despre cămine culturale ce urmează să fie finalizate, fie altele ce se vor construi noi şi, în fine, cele care urmează să fie reabilitate.
Am promis un sprijin important în bani către Direcţia Judeţeană de Cultură Botoşani, respectiv aproximativ un milion de euro. De asemenea, am rugat operatorii culturali, publici sau privaţi, să participe la programul Promo Cult. De altfel, anul trecut, Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani a obţinut un grant cu care a mers la Festivalul Internaţional de Teatru de la Avignon. Asemenea lucruri trebuie să se întâmple şi în anii care urmează. Mai sunt şi alte programe specifice, cu aplicativitate directă pentru judeţul Botoşani.
Se poate face în România cultură socială?
Cultura este socială chiar prin specificul ei, pentru că se adresează tuturor categoriilor sociale. După părerea mea, dacă vorbim despre democraţie, în adevăratul sens al cuvântului, accesul la cultură trebuie să fie nediscriminatoriu. În sensul acesta văd eu termenul de cultură socială şi programul de care vorbeam anterior, ce va permite accesul tuturor locuitorilor din mediul rural către produsul cultural, este o dovadă de democraţie culturală.
„Utilitatea căminelor culturale este şi astăzi valabilă“
Căminele culturale îşi mai au rostul în zilele noastre?
Au, evident. În pofida a ceea ce se crede, că sunt nişte structuri ideologice aparţinând perioadei comuniste. Ele au fost construite la sfârşitul secolului XIX şi se adresează celor de la sate în ideea oferirii posibilităţii de a se instrui şi de a se informa cultural. Utilitatea lor este şi astăzi valabilă.
În contextul în care 40-45% dintre români încă trăiesc în mediul rural şi decalajul de informaţie culturală între aceştia şi cei care trăiesc în mediul urban este real. În întâmpinarea acestor oameni venim, în special a celor tineri, dar sigur că trebuie să avem în vedere nu doar reabilitarea clădirilor, ci mai ales construirea de programe specifice. Ordonanţa 118 prevede inclusiv ca cei care vor beneficia de avantajul includerii în programul respectiv să fie obligaţi, timp de cinci ani, să păstreze nu doar destinaţia de cămin cultural, dar să şi deruleze activităţi specifice, de natură culturală. Le dotăm la nivelul secolului XXI, cu internet, biblioteci, sisteme audio-video şi aşa mai departe.
Se are în vedere o continuare a acestui program? Termenul de cinci ani nu ar trebui prelungit?
Cinci ani se derulează programe. După aceea, sigur că ne vom gândi sau cei care vor veni după noi se vor gândi să prelungească aceste termene, să le completeze. Dar eu cred că, o-dată intrate, ca să spun aşa, în uzajul beneficiarilor, ele vor continua această misiune.
„România îşi păstrează cel mai bine specificul“
Ce se poate face pentru păstrarea tradiţiilor culturale româneşti? Multe dintre acestea cad sub povara timpului...
Povara timpului este o dimensiune care ne apasă pe toţi. evident că tradiţiile sunt şi rezultatul unei repetări de-a lungul generaţiilor. Am intrat într-un angrenaj european care este mai degrabă unul uniformizant decât diversificant. În aceste condiţii, trebuie să facem efortul de a ne păstra identitatea, specificul naţional. Cred că, dintre ţările europene, din acest punct de vedere, România îşi păstrează cel mai bine specificul. Mai ales în zona folclorului.
Din acest punct de vedere, cum vi se pare Botoşaniul?
Botoşaniul este autentic prin tot ce înseamnă dimensiunea religioasă, prin monumentele pe care le are. Am vizitat Mănăstirea Popăuţi, unde există o pictură relativ bine păstrată, s-a refăcut după cea originală, de la 1496. Sunt puţine lăcaşuri de cult din Europa care să-şi fi păstrat după mai bine de 500 de ani pictura originală. Cred că este un lucru extraordinar şi avem obligaţia să păstrăm aceste comori de cultură. Apoi, mai este vorba de patrimoniul imobil, tradiţiile şi obiceiurile noastre. Cântecele autentice, literatura populară, muzica autentică şi aşa mai departe. Rolul căminelor culturale este unul din cele mai mari în păstrarea şi conservarea tradiţiilor locale.
Se implică destul autorităţile locale? Nu ar trebui o mai bună implicare în primul rând din partea acestora...
Sigur noi putem să sprijinim, să facem strategii, să facem programe, să le finanţăm, dar până la urmă, în mare măsură, intră în sarcina autorităţilor locale să prezerve şi să valorifice propriul patrimoniu şi tezaur cultural.
„Şi Eminescu spunea că nu a cunoscut genii cu burta plină“
Este Botoşaniul, aşa cum se spune, un rezervor de genii?
Nu ştiu ce să vă spun, dacă este sau nu un rezervor de genii. Dar a produs genii şi ele sunt cunoscute. Nu vreau să le mai spun acum. Le-am enumerat cu alte ocazii.
De ce un judeţ care a dat şase dintre chipurile de personalităţi imprimate pe bancnotele naţionale este unul dintre cele mai sărace din ţară?
Cred că valoarea materială şi cea spirituală nu sunt neapărat legate. De multe ori, ele se găsesc în antiteză. Mi-e greu să spun că geniile se nasc într-un mediu propice. Adesea, chiar în condiţiile materiale mai dificile apar. Dar hai să-l cităm chiar pe Eminescu, care spunea că nu a cunoscut genii cu burta plină.
