Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Obezitatea, boala care se răspândește ca un virus
În prezent, un român din patru este obez, iar unul din trei intră în categoria supraponderalilor. Rata de manifestare s-a răspândit asemănător unui „virus”, afirmă dr. Lavinia Bratu, biolog-consilier nutriție, formator Școala Familiei, astfel că mulți adulți sunt „contaminați” cu această boală. Potrivit specialistului, în acest context este absolut necesară educația în alimentație.
Se spune că obezitatea, pe lângă stres, este o afecțiune medicală a secolului XXI. Care sunt principalele cauze ale obezității?
Da, iată că mai nou vorbim despre obezitate ca fiind o boală, chiar afecțiunea secolului actual. Multe voci spun că, odată cu apariția dietelor de slăbit, rata de obezitate a crescut considerabil. Toate acestea se întâmplă de vreo patru decenii încoace. Am căzut în capcana „curelor de slăbire”, cu efectul yo-yo atât de cunoscut: oamenii se înfometează și slăbesc câteva kilograme, apoi refulează în cantități nestăpânite de mâncare, care aduc mai multe kilograme și tot acest proces poate dura ani, zeci de ani.
Rezultatul - frustrări, dezechilibre emoționale, ce duc în afara zonei de sănătate. Pe de altă parte, oamenii au nevoie de un aport de hrană cu calorii eficiente - nu calorii goale, din produse chimizate, aditivate, semipreparate. Combinația „sare-zahăr-grăsimi” zăpăcește sistemul hormonal, de aceea consumul de produse cu conținut de zahăr, al mâncărurilor de tip fast-food sunt printre cauzele majore ale acestei maladii.
O altă cauză este sedentarismul, munca statică și îndelungată, care modifică metabolismul, forma și starea de sănătate. Suntem făcuți a fi flexibili, iar activitatea fizică nu este un moft, ci una firească. Copiii stau mult în casă, se joacă pe gadgeturi și au pierdut gustul jocului afară, s-a pierdut mult din plăcerea de a alerga și de a fi în contact cu natura, de aceea au nevoie de modele demne de urmat. Copiii sunt oglinda noastră. Activitatea sportivă împreună, copii-părinți, plimbările, joaca în parcuri, în natură, este una dintre cele mai simple și eficiente modalități de combatere a obezității.
Și predispoziția genetică poate duce către obezitate. Dar să nu uităm că genele predispun, iar noi suntem cei care declanșăm manifestarea lor, prin felul în care ne adaptăm la mediu: ce alegem să mâncăm, cât mâncăm, cum ne stăpânim sau nu emoțiile.
Toate acestea contribuie la manifestarea sau nu a genelor, la felul în care ne păstrăm echilibrul și sănătatea.
Cum determinăm nivelurile supraponderal și obezitate?
Se calculează IMC = indicele de masă corporală, o formulă după care se stabilește dacă persoana este supraponderală sau are un grad de obezitate - 1, 2 sau 3 -, în funcție de cifrele rezultate, comparativ cu cele standard, din evaluare.
Care sunt simptomele obezității?
Kilogramele cumulate în timp, depunerile de țesut adipos, forma estetică evidentă, acestea sunt „dintre cele care se văd”. În interior, dezechilibrul emoțional, incapacitatea de a gestiona emoțiile, o adaptare neadecvată la mediul de viață, toate acestea pot duce către acel comportament nociv denumit „mâncat compulsiv”.
De aici se poate ajunge foarte ușor la crearea acelor circuite de recompensă, prin care mâncarea este accesată pentru a umple goluri sufletești. De aceea, obezitatea nu se tratează doar la medic sau la nutriționist. Această boală are nevoie de consiliere psihologică, marea majoritate a celor ajunși în acest punct au nevoie, în primul rând, de îndrumare spre gestionarea și integrarea normală a propriilor emoții și evenimente de viață.
Pași în lupta cu kilogramele în plus
Ce riscuri majore implică obezitatea pentru organismul uman, ce organe sunt afectate grav în timp?
Obezitatea afectează atât în plan fizic, cât și social sau relațional. Persoanele obeze se simt stigmatizate și pierd mult din stima de sine. Cu o autoacceptare scăzută și cu o stimă de sine pierdută, cu greu pot face față unei vieți alerte, ca aceasta din zilele noastre.
Dorința omului actual de a fi bine informat asupra celor din jur nu înseamnă să se lase înșelat de reclamele tv la tot felul de produse absolut nocive. Nu avem voie să neglijăm înțelegerile firești și simple ale vieților noastre.
De la obezitate se ajunge ușor la boli cardiovasculare, dislipidemii, diabet, cancer sau depresie, stare ce atrage alte disfuncții și împiedică buna derulare a vieții.
Care sunt primii pași în lupta împotriva surplusului de kilograme?
Primul pas este cel al conștientizării stării în care ne aflăm. Să recunoaștem că avem nevoie de ajutor, să cerem ajutorul celor apropiați și al specialiștilor. Mai apoi, avem nevoie de mult curaj pentru a părăsi zona de confort. Cu ajutor, dorință și multă putere să facem schimbările, de la o zi la alta, cu un obiectiv ferm.
Ce diete și alimente se recomandă persoanelor supraponderale (obeze) și care sunt produsele interzise cu desăvârșire?
Dieta este personalizată, în funcție de fiecare individ în parte. Dacă ar fi să fac o selecție a alimentelor interzise, acestea sunt: produsele ce conțin zahăr rafinat și făină albă - pâine, paste făinoase, patiserie, biscuiți, napolitane, ciocolată etc.; băuturi acidulate îndulcite cu zahăr sau înlocuitor; mâncare tip fast-food, mâncare prăjită; orice aliment după ora 19! Prima schimbare de care este nevoie: regimul hidric optim. Oamenii au nevoie să fie reînvățați să bea optim apă. Hidratarea ajută la pierderea kilogramelor în plus, la alcalinizarea unui corp superacid datorat stazelor limfatice.
Prevenirea obezității la copii
O persoană care a câștigat lupta cu obezitatea trebuie să fie atentă pentru tot restul vieții la alimentație?
Prin schimbarea stării corpului, a formei sale, se schimbă și obiceiul alimentar. Practic, se aduce un nou stil de viață, pe care ar fi bine să nu-l abandonăm. Și, da, cred, din experiența avută, că este nevoie de un control și o atenție permanentă asupra alimentației. Ceea ce nu este deloc îngrijorător. Putem gândi că alimentația sănătoasă, stilul de viață sănătos, ferește persoana de boli și o menține viguroasă până la bătrânețe. Persoanele despre care obișnuim să spunem că sunt „în formă” nu mănâncă toate prostioarele rafinate din comerț, ci dimpotrivă, au un control și o atenție spre care sunt îndrumate și cele care acum suferă de obezitate.
În ce situații sunt luate în considerare metodele chirurgicale de tratament al obezității?
Când persoana a ajuns în imposibilitatea de a se mișca, când vorbim de un risc mare de morbiditate, atunci se recomandă intervențiile chirurgicale prin care se elimină zeci de kilograme de grăsime din țesuturi. Dar și acesta este doar unul dintre mulții paşi pe care trebuie să îi parcurgă pacientul în cauză. Niciodată nu se recurge la o operație de abdominoplastie sau la o lipoaspirație fără ca persoana să nu fie trecută, mai întâi, printr-un anumit regim de viață. Complementaritatea mai multor intervenții duce mai rapid la îndeplinirea obiectivelor, și anume o dietă nouă, activități fizice și deprinderea cunoștințelor despre cum se trăiește armonios și sănătos.
Cum poate fi evitată obezitatea la copii, în cazul în care nu este ereditară?
Copiii au nevoie să citească mult și să alerge mult. Copiii trebuie să fie lăsați în natură, să alerge și să nu capete obiceiul de a fi statici, care este cel mai mare dușman al copilăriei. Totodată, ei trebuie învățați să consume mâncare cât mai naturală, simplă, să se bucure de gustul fructelor, legumelor care cresc sub soare. Dacă obișnuim copiii să mănânce fast-food sau produse cu zahăr rafinat, va fi mult mai greu apoi să-i convingem să aleagă produsele naturale. Copiii sunt invitați la masă în familie, așadar, de noi, părinții, depinde ce le punem pe masă.
Se fac cercetări în nutriție, există tratamente inovative în lupta cu obezitatea?
Cea mai bună cercetare este cea asupra propriei stări, asupra propriului corp. De ce mănânc și ce reprezintă mâncarea pentru mine? Iată tema de cercetare. Cumpătare, echilibru, multă nevoință și putere de schimbare, acesta este cel mai bun tratament împotriva obezității. Într-un alt fel, da, putem spune că medicina face progrese, dar niciodată nu va inventa o pilulă magică, menită să ne slăbească.
Ce arată statisticile în legătură cu obezitatea?
În România, obezitatea a avut un trend ascendent de când a început să se raporteze această afecţ̧iune. În perioada 1995-1999, ţara noastră a fost încadrată de Asociaţia Internaţională de Studiu al Obezităţii în grupa ţărilor europene cu proporţia obezităţii cuprinsă între 15% şi 19,9%, iar în perioada 2000-2008, în cea cu obezitate între 20% şi 24,5%. Concret, proporţiile au variat între 8% şi 23,9% la femei şi între 7,6% şi 24,7% la bărbaţi. Conform aceluiaşi studiu, în România, proporţia cea mai mare a obezităţii se înregistrează în rândul femeilor cu nivel scăzut de şcolarizare, pe când la bărbaţi, invers, la cei cu grad ridicat de şcolarizare.
În prezent, vorbim de un adult din patru ca fiind obez, un adult din trei este supraponderal. Rata de manifestare s-a răspândit asemănător unui „virus”, mulți dintre români fiind „contaminați” cu această boală, din păcate. Este necesară, în acest context, educația în alimentație, schimbarea modului de viață pentru păstrarea sănătății organismului. Așa cum am mai spus, copiii sunt oglinda noastră și, dacă nu reușim să ne responsabilizăm pentru noi, să o facem măcar pentru ei. Să oprim „epidemia” de obezitate depinde doar de noi.