Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Interviu Peste 3.000 de cuvinte noi în dicţionarul normativ al limbii române

Peste 3.000 de cuvinte noi în dicţionarul normativ al limbii române

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Interviu
Un articol de: Elena Gabriela Zamora - 13 Oct, 2021

Institutul de Lingvistică al Academiei Române ,,Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” va publica, luna viitoare, o nouă ediţie a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM), după apariţia celei din 2005, primul DOOM fiind tipărit în 1982. DOOM 3 va cuprinde în jur de 3.500 de cuvinte noi, faţă de DOOM 2, în care au fost introduse 2.500 de cuvinte, și mai bine de 3.000 de modificări aduse celor existente. Cele mai multe cuvinte nou introduse sunt de origine engleză, afirmă Adina Dragomirescu, director la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, care subliniază că, asemenea limbii române, şi dicționarele urmează îndeaproape evoluţia societăţii. 

De ce o nouă ediţie a DOOM, după 16 ani de la publicarea celei de-a doua?

Toate dicționarele se înnoiesc periodic. E adevărat că dicționarele explicative se înnoiesc mai des, însă și cele normative, cum este DOOM, trebuie să țină pasul cu schimbările lingvistice. În ultimii 16 ani au fost suficiente schimbări care să justifice noua ediție. 

Ce aduce nou DOOM 3?

DOOM 3 este mai bogat decât DOOM 2. În primul rând, are o introducere mult mai extinsă, în care sunt explicate nu numai principiile dicționarului, ci și concepte de bază pentru ortografie, ortoepie, morfologie, relația morfologie-fonetică etc. Pe urmă, este inventarul de cuvinte nou introduse (marcate cu +), în jur de 3.500. La acestea, se adaugă modificările (marcate cu !), în jur de 3.000. Aceste modificări sunt de diferite feluri: fie numai completări (de exemplu, se dau mai multe forme din flexiunea verbului), fie modificări reale de normă (de accentuare, de flexiune, de silabație etc.). 

Ce criterii s-au avut în vedere pentru stabilirea cuvintelor care vor fi introduse în dicţionar?

Autoarele DOOM (Ioana Vintilă-Rădulescu și Cristiana Aranghelovici) au luat în calcul toate sugestiile primite fie direct, fie prin intermediul unor articole publicate după DOOM 2. Acestea au fost verificate prin anchete lingvistice, analiză de corpus și judecăți din partea utilizatorilor lingviști. În principiu, s-au introdus cuvinte care au deja o vechime în limbă (și presupunem că nu vor dispărea într-un an) și care se folosesc în mai multe registre stilistice, nu sunt legate de un singur tip de limbaj. 

Care este originea celor mai multe cuvinte noi, introduse în dicţionar?

Sigur că cele mai multe cuvinte noi sunt de origine engleză, aceasta este tendința de îmbogățire a limbii române (și a altor limbi) în prezent (all-inclusive, take away, breaking news, fake news etc.). Sunt însă și cuvinte care au o „haină” românească, dar urmează modele străine, adesea internaționale (accesoriza, acidifiant, adresabilitate, advertorial etc). 

Din ce zone ale activităţii umane provin cele mai multe cuvinte nou introduse?

Nu am făcut o statistică, dar sunt cuvinte care pătrund prin traduceri în presă, în zona de publicitate, în zona produselor noi, a mâncărurilor, băuturilor etc. Sigur că sunt înregistrate și cuvintele pandemiei, care sunt deja vechi de aproape doi ani: coronavirus, betacoronavirus, coronasceptic, izoletă etc. 

Cum schimbă DOOM 3 inventarul limbii române?

Cum am spus, sunt în jur de 3.500 de cuvinte noi care deja circulau în limbă, deci nu putem spune că includerea în DOOM modifică inventarul cuvintelor existente în limbă. Mai degrabă, DOOM face o selecție a cuvintelor recente, alegându-le pe cele care este nevoie să fie normate. 

Limba este vie, reflectă dinamica modului în care este înţeleasă realitatea, de aceea este continuu supusă schimbării. Care ar fi periodicitatea la care se impun modificări, introduceri de cuvinte noi în dicţionar?

Sigur, toate dicționarele trebuie actualizate cât se poate de frecvent. În străinătate, sunt dicționare care se actualizează la o lună, la trei luni sau la un an. La noi, lucrurile se mișcă mai încet, dar periodicitatea actualizărilor va crește odată cu trecerea dicționarelor în formă electronică. Un dicționar normativ nu se actualizează la fel de repede ca unul explicativ, dar atunci când un cuvânt intră în limbă și se folosește pe scară largă, ne întrebăm imediat cum îl scriem, cum îl rostim, cum atașăm articolul sau desinența etc. DOOM trebuie să răspundă la astfel de întrebări. 

Se poate considera că introducerea unor cuvinte noi determină dispariţia altora vechi, cu o frumuseţe prin diversitatea şi fineţea în înţelesuri pe care le oferă?

În nici un caz. Introducerea înseamnă îmbogățire. Ce e vechi nu e neapărat mai frumos, este doar mai expresiv. Și ce e nou este însă necesar pentru a putea exprima în română realitățile curente. 

Care sunt provocările pe care modernitatea le pune în faţa limbii române?

Limba trebuie să fie o oglindă a evoluției sociale, economice etc. Limba este în pas cu evoluția societății, iar dicționarele urmează și ele îndeaproape acest proces. 

Care este abordarea lingviştilor în raport cu această dinamică a limbii?

Lingviștii observă și descriu dinamica limbii și intervin în normare atunci când apar greșeli. Nu cred că trebuie să decidem ce cuvinte acceptăm sau nu în limbă, ci să ne gândim cum le scriem și le rostim corect. 

Cât de corect este vorbită limba română astăzi şi cum contribuie DOOM în acest sens?

Nu pot formula o concluzie generală pentru limba de azi. Sunt vorbitori care respectă perfect normele și alții care le ignoră complet. Din punct de vedere legal, suntem obligați să respectăm normele din DOOM. Academia Română, prin Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, oferă un model, însă nu putem controla lucrurile mai departe. Imaginați-vă cum ar fi să se dea amenzi pentru încălcarea normelor…

Citeşte mai multe despre:   prezentare de carte