„Pregătim viitorul investind în copii fără să uităm de vârstnici”

Grupurile de acţiune locală (GAL) rurale și urbane vor gestiona, în exercițiul financiar 2021-2027, aproape 900 de milioane de euro prin Planul Naţional Strategic (dezvoltare rurală, fostul PNDR) și prin Programul Incluziune și Demnitate Socială (intervenții multifond, în special sociale, cu accent pe copii și tineri). Până la sfârşitul acestui an vor fi lansate apelurile pentru selecţia şi aprobarea strategiilor de dezvoltare locală care vor primi finanţare. Pentru a afla ce sunt aceste GAL-uri şi care este contribuţia lor în dezvoltarea ruralului, dar şi urbanului mic, am discutat cu doamna Irina Nenerică, manager Asociația GAL Stejarii Argintii din județul Iași.

Ce reprezintă GAL şi cum acţionează în beneficiul comunităţilor?

GAL-urile sunt asociaţii nonguvernamentale înfiinţate din mai mulţi membri de pe un anumit teritoriu din mediul rural şi/sau urban mic (oraşe mici de până în 20.000 de locuitori). De exemplu, cinci, şapte sau zece unităţi administrativ-teritoriale (UAT) se unesc într-o asociaţie la care aderă şi agenţi economici, organizaţii neguvernamentale şi chiar persoane fizice cu o expertiză ce poate fi utilă comunităţii în care trăiesc. În funcţie de nevoile identificate la nivelul UAT-urilor şi de perspectiva unor linii de finanţare, se scrie o strategie de dezvoltare locală. Autorităţile centrale au dorit ca prin aceste GAL-uri să fie gestionate mai eficient fondurile de dezvoltare, deoarece la nivel local se cunosc mult mai bine nevoile reale ale oamenilor. Şi atunci grupurile de acţiune locală primesc o sumă pe care o gestionează în relaţia cu beneficiarii: noi monitorizăm, facem verificarea preliminară, iar tot ce înseamnă contract şi plăţi se semnează ­direct cu AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale).

Deci analizaţi proiectele depuse la nivelul GAL-urilor...

Da, este un proces de selecţie complet, ierarhizăm proiectele în cazul în care sunt depuse mai multe pe o anumită măsură, iar mai departe merge cel cu punctajul mai mare.

GAL-urile oferă şi consultanţă?

Nu, noi primim proiectele gata finalizate, pentru consultanţă sunt firme specializate. Însă, grupurile de acţiune locală realizează şi activităţi de informare, de promovare a măsurilor ce urmează a fi implementate, elaborează ghiduri şi lansează apelul de selecţie pentru măsurile din cadrul strategiei de dezvoltare locală. GAL-urile au şi un rol catalizator, dacă vreţi, având în vedere că aducem la aceeaşi masă primari din partide diferite, care înţeleg că o bună colaborare între ei va conduce şi la un progres pentru comunităţile pe care le reprezintă.

Un proiect poate fi depus pentru finanţare doar prin GAL-uri?

Nu, cine doreşte poate depune un proiect direct la AFIR, dar asta înseamnă că va concura şi cu alţi beneficiari din zone diferite ale ţării care depun proiecte pe aceeaşi măsură. Dacă va depune proiectul la GAL, atunci va concura doar cu proiectele depuse la nivel de GAL pe măsura respectivă.

Strategia de dezvoltare locală poate suferi modificări?

Fiecărui exerciţiu financiar îi corespunde o strategie de dezvoltare locală. Pentru perioada 2014-2020 am avut o strategie de dezvoltare, iar acum mai avem puţin şi finalizăm strategia de dezvoltare locală pentru exerciţiul financiar 2021-2027. De la un exerciţiu financiar la altul beneficiem de un fond de tranziţie pentru a nu întrerupe activitatea. Suntem mereu într-o continuă căutare, să depunem solicitări nu doar pe programul Leader (n.r. - derulat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi finanţat de UE), ci acum căutăm oportunităţi şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Câţi membri fac parte din Asociaţia GAL Stejarii Argintii şi câte proiecte au primit finanţare în exerciţiul financiar 2014-2020?

Asociaţia GAL Stejarii Argintii e formată din 26 de membri fondatori, dintre care şase sunt autorităţi publice locale (Miroslava, Leţcani, Horleşti, Dumeşti, Popeşti şi Mă­dâr­jac), iar 20 sunt agenţi economici şi re­prezentanţi ai societăţii civile. În total, vorbim de 31 de proiecte finalizate sau care încă mai sunt în curs de implementare cu o valoare de puţin peste 1,3 milioane de euro. Au fost măsuri pe partea agricolă, cu ferme mici, tineri fermieri, modernizarea exploa­taţiilor agricole, dar şi pe partea non-agri­colă, o măsură dedicată UAT-urilor şi ONG-urilor, o măsură pe asociativitate, însă, din păcate, proiectul depus nu s-a concretizat. Înfiinţarea unei cooperative presupune existenţa a cinci persoane care să stea la aceeaşi masă, să aibă acelaşi obiectiv şi să aibă încredere reciprocă, lucru foarte greu la noi.

GAL-urile colaborează bine între ele?

Da, pe sub-măsura 19.3, „Implementarea activităţilor de cooperare ale GAL-urilor selectate”, am derulat mai multe proiecte împreună cu alte grupuri de acţiune locală. De exemplu, în luna mai 2022 am finalizat, în calitate de partener, proiectul „Pe urmele răzeşilor din Moldova”, coordonat de Asociaţia GAL Ţinutul Răzeşilor, judeţul Neamţ. Au mai fost parteneri în proiect opt grupuri de acţiune locală din România şi cinci din Republica Moldova. Astfel de proiecte sunt necesare deoarece mulţi tineri nu cunosc istoria locală, tradiţiile, obiceiurile, nu cunosc modele de oameni. De asemenea, dezvoltarea unei comunităţi ţine şi de cunoaşterea punctelor de atracţie din zona respectivă şi de atragerea turiştilor. Şi amintesc aici proiectul QR4ALL, coordonat de Asociația Grupul de Acțiune Locală „Colinele Iașilor”, la care noi suntem parteneri alături de alte opt GAL-uri şi al cărui obiectiv este promovarea turismului rural. În cadrul proiectului se achiziţionează ATV-uri şi biciclete cu care se fac trasee cu puncte de oprire în locuri de belvedere, muzee, case memoriale, la meşteri populari etc. Prin intermediul unui alt proiect realizat tot în parteneriat cu mai multe GAL-uri, „Aroma reţetelor locale - O carte magică 3D pentru promovarea produselor, tradiţiilor şi turismului”, sunt identificate reţete tradiţio­nale vechi din fiecare comună şi sunt rea­lizate filmuleţe de prezentare. Am scris ­un proiect de educaţie incluzivă cu alţi parteneri - Fundaţia „Alături de Voi” (ADV), Asociaţia Română de Literaţie şi Fundaţia „Star of Hope” -, cu scopul de a sprijini copiii care au dificultăţi de învăţare pe mai multe paliere. Cele trei centre de la Miroslava, Corneşti şi Horleşti le-am dotat printr-un proiect derulat prin Fondul Român de Dezvoltare Socială, cu fonduri norvegiene. Finalizarea proiectului a fost fixată în februarie 2023. Aşteptăm acum răspunsul pentru fi­nan­­ţarea unui proiect denumit ArtGal, de transmitere a tradiţiilor şi obiceiurilor de la vârstnici către tineri prin intermediul şeză­torilor, iarăşi fiind implicate grupuri de acţiune locală din România şi Republica Moldova.

Înţelegem că şi în mediul rural au loc activităţi social-culturale şi educative.

Activitatea socială şi culturală din mediul rural este foarte puţin cunoscută în ciuda faptului că în mediul rural chiar se întâmplă multe lucruri frumoase şi ar fi mare păcat ca lumea să nu afle despre ele. Trebuie să pregătim viitorul investind în copii fără să uităm de vârstnici, aceste comori care ţin de identitatea unui loc. Cred cu tărie că putem realiza punţi de legătură între generaţii şi între oameni prin cultură, tradiţie şi muzică, iar de multe ori pentru a face lucruri măreţe avem nevoie doar de dorinţă şi de inimă bună. Să nu uităm că totul pleacă de la vatră.