Relansarea dialogului teologic dintre ortodocși și vechii orientali

Delegaţi ai Bisericii Ortodoxe din mai multe ţări au participat, între 15 şi 18 septembrie 2024, la lucrările comisiei mixte de dialog cu Bisericile Vechi Orientale desfăşurate la Mănăstirea Abba Bishoy din Wadi El Natrun, Egipt. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhia Română a fost reprezentată de Preasfinţitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, şi pr. prof. dr. Viorel Ioniță, consilier patriarhal onorific. La întoarcerea din Egipt, părintele profesor Viorel Ioniţă ne-a vorbit despre relansarea dialogului dintre ortodocşi şi vechii orientali.

Părinte profesor, cum au apărut în istorie Bisericile Vechi Orientale?

Bisericile eterodoxe Vechi Orientale s-au despărțit de Biserica Ortodoxă după Sinodul al IV-lea Ecumenic de la Calcedon (451), când a fost condamnată erezia lui Eutihie, care afirma că Mântuitorul Iisus Hristos nu are decât natura Sa divină, în care a fost absorbită natura Sa umană. Potrivit Sfintelor Scripturi și Sfintei Tradiții, acest sinod a formulat învățătura că Mântuitorul are o singură Persoană, pe care a avut-o de la început, când S-a născut din Tatăl înainte de timp, dar pe lângă natura divină are și natura umană prin nașterea Sa după trup din Preasfânta ­Năs­­că­toare de Dumnezeu, pururea Fecioara Maria. O grupare a creștinilor copți sau egipteni au refuzat să accepte hotărârile de la Calcedon și au fost urmați de o grupare a creștinilor numiți siriaci și de armeni, care au fost exco­municați de Biserica Ortodoxă și au format grupa Bisericilor ne-calcedoniene, numiți și monofiziți, adică cei care admit numai o fire sau natură în Iisus Hristos. Astăzi acești creștini nu mai sunt considerați monofiziți, pentru că ei au condamnat erezia lui Eutihie, dar sunt numiți miafiziți, adică cei care mărturisesc învățătura Sfântului Chiril al Alexandriei, care a lansat expresia „o singură fire întrupată a lui Dumnezeu Cuvântul”. Această formulă este acceptată și de noi ortodocșii.

Care sunt Bisericile miafizite?

Bisericile miafizite sunt astăzi următoarele șase: copții, din care s-au separat etiopienii, armenii, siriacii antiohieni, din care s-au format creștinii malankara din sud-estul Indiei și eritreeni care s-au separat de curând de etio­pieni. La o întrunire a reprezentanților acestor tradiții ecleziale, în ianuarie 1965, la Addis Abeba, capitala Etiopiei, aceste comu­nități au hotărât să se autodefinească drept ortodoxe, astfel pe plan intercreștin mondial aceste comunități se numesc Biserici Ortodoxe Orien­tale, iar Biserica noastră cea una este conside­rată Biserica Ortodoxă Răsăriteană. Deși tradiția miafiziților sau a vechilor orientali s-a separat de tradiția ortodoxă în secolul al V-lea, totuși ei au multe elemente comune cu noi, ortodocșii, anume în teologia, cultul și mai ales în spiritualitatea lor, elemente pe care le-au păstrat din perioada primelor patru secole ale istoriei Bisericii creștine, perioadă istorică trăită în comuniune cu Biserica Ortodoxă cea una.

Când a luat naştere dialogul dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Vechi Orientale?

Considerându-se că cele mai multe diferențe între ortodocși și vechii orientali sunt legate de învățătura privind Persoana Mântuitorului Iisus Hristos, cu sprijinul Consiliului Ecumenic al Bisericilor a fost inițiat între aceste două tradiții un dialog teologic neoficial, adică fără să fie implicate direct autoritățile acestor Biserici. Acest dialog neoficial s-a desfășurat pe parcursul a patru sesiuni (1964, 1967, 1970 și 1971) și s-a concentrat asupra învățăturii despre Persoana Mântuitorului Iisus Hristos (Hristologie), ajungând la concluzia generală că în privința acestei învățături cele două tradiții ecleziale mărturisesc aceeași credință, chiar dacă folosesc uneori terminologii diferite. Rezultatele pozitive ale dialogului neoficial au determinat nu numai inițierea unui dialog oficial, ci și direcția acestui dialog tot pe tema Hristologiei, care este într-adevăr tema principală de separare între cele două tradiții teologice, dar nu singura.

Dialogul oficial, care s-a desfășurat pe parcursul a patru întâlniri ale comisiei mixte între anii 1985 şi 1993 și care s-a concentrat aproape exclusiv tot asupra temei privind Persoana Mântuitorului Iisus Hristos, a ajuns însă la rezultate mai profunde și mai precise. La ultima sa sesiune, comisia mixtă a constatat că mai sunt totuși unele aspecte care trebuie abordate pentru a se ajunge la o mai mare apropiere între cele două familii de Biserici. Dintre aceste aspecte, cel mai important a fost cel legat de ceea ce s-a numit „ridicarea anatemelor”, care au fost pronunțate de fiecare parte la adresa unor personalități din partea opusă. Pe parcursul ultimului deceniu al secolului trecut se aștepta ca toate Bisericile din ambele tradiții să se pronunțe cu privire la rezultatele acestui dialog, dar această proble­matică a trecut repede în uitare.

Cum s-a ajuns la reluarea dialogului teologic oficial?

În această vară, Patriarhia Ecumenică împreună cu Patriarhia Bisericii Copte au decis să organizeze o întrunire a reprezentanților tuturor Bisericilor din ambele familii, în primul rând pentru a se vedea cum au fost receptate rezultatele dialogului teologic bilateral amintit în fiecare din aceste Biserici. Această întrunire s-a desfășurat în zilele de 15-17 septembrie, la Centrul Papal LOGOS de lângă Mănăstirea Sfântului Bishoy (Paisie), aşezământ care se află aproximativ la jumătatea drumului dintre Cairo și Alexandria, în Wadi El Natrun. Mănăstirea a fost fondată în secolul al IV-lea și este activă fără întrerupere până astăzi. Centrul Papal LOGOS a fost planificat lângă această mănăstire de către Patriarhul Copt Șenuda al III-lea (1971-2012), care a și fost înmormântat în venerabila mănăstire. A fost finalizat de actualul Papă al Alexandriei și Patriarh al Scaunului Sfântului Marcu, Tawadros (Teodor) al II-lea. La această întrunire au participat reprezentanții majorității Bisericilor Ortodoxe autocefale, cu excepția Bisericilor Ortodoxe Sârbe, Georgiene și a celei din Ținuturile Cehe și a Slovaciei. Delegația Bisericii Ortodoxe a Georgiei era înregistrată, dar au comunicat că nu au mai putut ajunge în Egipt din cauza anulării unor zboruri. Din partea vechilor orientali au lipsit doar cei din Etiopia și cei din India.

Care sunt principalele concluzii ale acestei întruniri?

Lucrările acestei întruniri au constat în prezentări din partea fiecărei delegații privind felul cum au fost receptate rezultatele dialogului oficial dintre anii 1984 şi 1993 în Biserica lor. Delegația română a prezentat un raport privind felul cum au fost discutate rezultatele acestui dialog la nivelul Bisericii Ortodoxe Române. Acest raport a fost singurul solicitat de organizatori să fie trimis secretariatului acestei comisii pentru a fi publicat pe site-ul care va fi deschis pe seama proiectului de continuare a dialogului.

La sfârșitul întrunirii de la Wadi El Natrun, comisia mixtă a adoptat un comunicat oficial prin care au fost recomandate o serie de măsuri concrete pentru continuarea dialogului dintre cele două familii de Biserici. S-a propus înființarea a două subcomitete mixte, unul pentru chestiuni liturgice și altul pentru cele canonice, cum s-a făcut în ultimul deceniu al secolului trecut, pentru a continua activitatea în respectivele domenii. Cei doi co-moderatori ai întrunirii, respectiv Mitropolitul Emanuel și Mitropolitul Thomas, sunt delegați să viziteze împreună toate Bisericile, atât cele ortodoxe, cât și cele vechi orientale, pentru a prezenta rezultatele pozitive de până acum ale dialogului și a obține din partea Bisericilor poziția lor față de acordurile și propunerile luate împreună în acest dialog, până în prezent.

Urmează să se creeze un site comun, unde să fie publicate documentele necesare ale dialo­gurilor precedente, pentru a fi puse la dispoziția noilor membri ai comisiei mixte, care vor fi numiți de Bisericile lor pentru a facilita procesul de luare a deciziilor. Cele două familii ortodoxe trebuie să angajeze la toate nivelurile clerului, ale cinului monahal și ale mirenilor implemen­tarea acestui dialog.

Întrucât anul 2025 marchează aniversarea, pentru a 1.700-a oară, a Primului Sinod Ecu­menic de la Niceea, când creștinii din întreaga lume vor sărbători Paștile la aceeași dată, reprezentanții celor două familii de Biserici, la întrunirea lor din Egipt, au exprimat dorința ca toți creștinii din întreaga lume să sărbă­to­rească Paștile conform tradiției canonice de la Niceea și a Pascaliei Ortodoxe. Pe seama acestui proiect a fost constituit la Patriarhia Ecumenică și în Biserica Coptă un secretariat care va înființa un site prin care vor fi accesibile toate infor­ma­țiile colectate de Biserici, iar în funcție de pozițiile Bisericilor față de acest dialog, se va decide eventuala continuare a dialogului în vederea unei apropieri și mai mari între cele două tradiții ecleziale.