Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Lumina literară şi artistică POEZIE: Laurențiu-Ciprian Tudor

POEZIE: Laurențiu-Ciprian Tudor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Lumina literară şi artistică
Data: 06 Octombrie 2021

Bunica

pe fiecare filă
apăs pristolnicul
înainte și după
exact ca ea
bunica Nastea
dorul de ea
mă dospește

 

Dor de mine

citești în gol
citește să te dezvolți
mi-a spus
io citesc să mi se facă dor de mine
i-am răspuns
când mi-e dor de mine
iubesc
atunci
citesc din plin

 

Neruda

Neruda este ruda mea
azi, e ziua lui
râde că a împlinit 117 ani
că e nemuritor
chiar de dimineață a scris
o femeie frumoasă
care râde
cu tot corpul

 

Pe malul râului

prier
pui pe față mahrama soarelui
închizi ochii
pe malul râului
el curge din tine
atâta liniște

 

Tihnă

timpul tihnit al orei vesperale
când te dezbraci de toate
ca un sfânt
să pleci
să stai
să te-odihnești
întins pe-o întrebare
sufletu-ți tragi
și firul deșirării
al vieții ghem
ca să-nțelegi puțin,
îl vezi albastru
fir al Ariadnei
legat de-o floare
undeva
în rai


Nomad

alungat din rai
ca dintr-o mare iubire
așa mă simt
înnod cu chitara
plânsul cu fericirea
ce râu!

soarele e memoria
șoaptele scurse în ureche
ca într-o vrajă
brațele ca șerpii
irișii ochilor
parfumul frigând ca nisipul

alungat din rai
ca dintr-o mare iubire
soarele e memoria
inima nu îmbătrânește
doar pașii
cu care-l deșir
dar căutarea nu are capăt
o să mor în picioare
în mers
pe drumul de-ntors.