Littera Nova, anul I, nr. 4, Octombrie-Decembrie, 2023

Părintele Eugen Barz nu este doar un scriitor și un paroh în diaspora românească din Spania, ci și un fondator de mișcare culturală. O dovedește, între altele, Littera Nova, periodicul cultural românesc care apare trimestrial la Madrid și înscrie deja, de un an, o pagină frumoasă în istoria literaturii române contemporane de pe meleagurile spaniole și nu numai acolo.

Ajunsă la cel de-al patrulea număr, revista reu­nește nume cu rezonanță din spațiul românesc și cel internațional, într-un tandem cu valențe interdisciplinare. Astfel, ilustrația amintitului număr este semnată de Gheorghe Lungu. În paginile lui sunt adăpostite, în duh colocvial, texte clasice, ale unor autori deja consacrați, alături de cele ale unora nou-apăruți în peisajul publicistic, ori lucrări precum cele ale lui Benjamin Fondane, care așteaptă încă redescoperirea în toată amploarea de către spațiul cultural din care se originează. Cititorul se poate astfel întâlni aici cu poemele lui Vasile Igna, Gellu Dorian, Liviu Ioan Stoiciu, Luis Alberto Cuenca Prado, Robert Șerban, Marius Dobrin, Marian Drăghici, Ioan T. Morar, Aurélien Clappe, Petra Szöcs, Richard Brautigan, Dumitru Augustin Doman, Marilena B. Matei, Dumitru Ichim, Mirela Orban, dar și ale altor poeți. Scopul revistei este acela de a aduce autorii români mai aproape de inima celor care-și trăiesc viața pe meleagurile iberice, dar și în alte locuri din afara țării ori din cuprinsul ei, dar și de a-i ajuta pe cei străini să fie cunoscuți în contextul nostru.

Alături de poezie, scriitori precum Daniela Șontică, Ruxandra Cesereanu, Tudor-Costin Sicomaș, Ioan- Pavel Azap, Alexandru Jurcan, Radu Ciobanu, Pavel Șușară, Hans Dama, Nicolae Șiripan, Gabriel Klimovicz ori ieromonahul Arsenie Baltă vin să invite cititorii la un adevărat periplu cultural, menit a-i ajuta atât să se racordeze la realitățile contemporane, cât și a-i informa cu privire la anumite momente importante ale istoriei recente, a-i provoca să mediteze la felurite aspecte cu rezonanță culturală, ori a le solicita să citească texte cu catracter cultural într-o perspectivă sinestezică.

E meritul părintelui Eugen Barz și al echipei editoriale faptul că periodicul, deși june ca vârstă în peisajul revuistic românesc, beneficiază de o atât de largă paletă publicistică și are o ținută culturală de o asemenea anvergură. De aceea, nu putem decât să semnalăm cu bucurie apariția unei astfel de reviste pe meleagurile iberice, să-i felicităm pe cei care au trudit la înzestrarea ei literară și grafică și să sperăm că numărul al patrulea este doar o parte dintr-un lung șir de Littere nove care vor veni să vorbească generațiilor viitoare despre moștenirea culturală, literară și spirituală pe care oameni mari ai vremurilor noastre s-au străduit să le-o ofere.