Manuscrise vechi expuse la Biblioteca Academiei Române

Iubitorii de manscrise vechi pot vedea până pe 13 decembrie 2019 expoziția „Scurtă incursiune în arta miniaturii”, vernisată la Biblioteca Academiei Române (BAR) - curator Gabriela Dumitrescu. Sunt expuse manuscrise grecești, salvone, armenești, persane, latine și ebraice. Toate manuscrisele prezintă foiță de aur, unele sunt pe pergament, altele pe hârtie și sunt păstrate foarte bine.

Despre câteva dintre capodoperele din expoziție ne-a vorbit părintele Ion Andrei Țârlescu, cercetător științific la BAR: „Sunt expuse câteva dintre valoroasele manuscrise de proveniență grecească din colecția noastră. Canonul de pocăință este cel mai frumos manuscris miniat expus din colecția Bibliotecii Academiei de provenință athonită. Este din secolul 12, caracterizat prin scrierea neumatică, în cadrul căreia apare o cruciuliță menită să producă o pauză în rostire sau citire, cruciulița fiind de fapt un semn de punctuație. Manuscrisul provine de la Mănăstirea Simonopetra, prima referire la el apărând în anul 1909 într-un catalog al manuscriselor grecești. Acest canon este slujba care se cânta la Vecernia Sfântului Ioan Scărarul. Alte ediții ale acestui canon se află la Vatican, tot miniat, din secolele 12 și 13. Acest text l-am tradus pentru prima dată în limba română și tot pentru prima oară l-am expus în metrica bizantină și poate fi cântat. De altfel, va apărea și un CD: un protopsalt grec, care ne-a vizitat și l-a cercetat, a avut bunăvoința de a-l cânta pentru a fi înregistrat pe CD. Astfel, publicul va putea asculta slujba aceasta așa cum se cânta acum 1.000 de ani în Muntele Athos.

Între miniatele de proveniență bizantină care sunt expuse se mai află un Imn Acatist al Maicii Domnului și un Tetraevanghel cu scrisul pe două coloane.”

Cercetătorul Oana Mădălina Popescu ne-a oferit amănunte despre manuscrisele românești. Între acestea: Slujernicul arhieresc al Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei, din secolul 17, pe hârtie, având inițiale ornate în foiță de aur; o Psaltichie românească cu un portet al domnitorului Constantin Brâncoveanu, datată 1713, pe hârtie; Psaltire din secolul 18; un manuscris scris și miniat de Picu Pătruț, datat 1859; Cartea zugravilor, care este o erminie de pictură bizantină aparținând celor trei zugravi: Mihai Radu, Avram și Nică din Târgoviște, din secolul 18. Multe dintre manuscrisele expuse au fost facsimilate, traduse și tipărite de Biblioteca Academiei Române, astfel încât doritorii le pot cerceta mai în detaliu. Programul de vizitare a expoziției este între orele 10:00 şi 14:00.