Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Lumina literară şi artistică O antologie despre un roman total: „Sacrificiul” de Mihail Diaconescu

O antologie despre un roman total: „Sacrificiul” de Mihail Diaconescu

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Lumina literară şi artistică
Un articol de: Daniela Șontică - 13 Noiembrie 2019

Lucrarea „Romanul capodoperă Sacrificiul, epopee națională a românilor” este o antologie apărută în 2019 la Editura Magic Print, de peste 700 de pagini, cuprinzând studii, eseuri, cronici și articole referitoare la cartea romancierului Mihail Diaconescu. Apărută ca un omagiu adus Centenarului României Mari, voluminoasa culegere de texte realizată de Maria Dohotaru este în același timp și un elogiu adus de antologatoare scriitorului, filosofului culturii, profesorului și omului Mihail Diaconescu. Admirația pe care o are față de autor este exprimată nu doar prin migala și dorința de a aduna articolele în acest impresionant tom, ci și prin voința de a edita și tipări în condiții grafice excepționale valoroasa carte, autoarea conducând editura și tipografia Magic Print. De altfel, toate cărțile apărute la această editură sunt de o calitate înaltă. „Sacrificiul este roman-fluviu, o creație epică de amplă respirație, o parabolă morală despre jertfă și mântuire în istorie, despre sublimul model hristic în lupta pentru dreptate, despre ceea ce este eroic, tragic, misionar, moral, sacru, spiritual și sublim în istoria românilor”, argumentează Maria Dohotaru în deschiderea lucrării.

Una dintre cele mai interesante cronici dedicate Sacrificiului este cea semnată de criticul literar Theodor Codreanu care face o amplă analiză a romanului, așezând, totodată, evenimentele narate în contextul istoric pentru a face cititorului înțelese aserțiunile despre carte, personaje și întreaga epocă. Dacă Sadoveanu fabulează pe fondul unei informații istorice, scrie Codreanu, în schimb, „Diaconescu pare a fi la antipod, fiindcă documentarea istorică este, de fiecare dată, absolut impresionantă! (...) Mai degrabă el face parte din familia prozatorilor obiectivi, de tip tolstoian, ca și Paul Anghel”. Criticul arată că prozatorul analizat are puterea de a remitiza documentul istoric, iar personajele sale sunt vii. Dacă tot vorbim de personaje, să precizăm că Sacrificiul este romanul Marii Uniri de la 1918, că autorul zugrăvește faptele de atunci și portretizează foarte multe personaje adevărate, majoritatea personalități istorice: Vasile Goldiș, Gheorghe Pop de Băsești, Aurel Lazăr, Episcopul Miron Cristea, Mitropolitul Vasile Mangra, Iuliu Maniu, Episcopul Roman Ciorogariu, Alexandru Vaida-Voievod, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, Ionel Brătianu, generalul Traian Moșoiu, căpitanul Kálmán Verböczy.

Gheorghe Bulgăr consideră că reușita monumentalului roman constă în îmbinarea desăvârșită dintre documentarea istorică asupra realităților epocii și riguroasa organizare a materiei epice, puternica fantezie creatoare, vigoarea limbajului, expresivitatea și adaptarea la toate nivelurile de cercuri sociale descrise.

Eroul-martor din romanul Sacrificiul, Romulus Brad, are doctorat în drept la Viena și este urmașul preotului Stan Brad, acesta din urmă autor al unui manuscris în litere chrilice despre răscoala lui Horea. Acest strămoș al lui Romulus Brad era un cititor avizat al poeziei expresionistului Georg Heym. Criticul Valeriu Filimon spune că personajul Brad a fost construit sub influența poeziei expresionistului amintit și a manuscrisului păstrat în familie.

„Performanța narativă a romanului este copleșitoare, căci scrierea unui astfel de roman este o experiență gnoseologică totală, care presupune mobilizarea unui depozit de informații de tip enciclopedic, adică en-ciclopaideic, cu toată încărcătura etimologică a acestui cuvânt compus”, scrie Ilie Bădescu.

Aurel David, care dedică nu doar pagini de analiză scrisului lui Mihail Diaconescu, ci și un volum monografic, arată: „Prozatorul Mihail Diaconescu deapănă fiorul luptei pentru unitatea noastră națională cu o măiestrie greu de egalat, pornind din Țara Beiușului, din satele și orașele de pe Valea Crișului Negru, ajungând în acele locuri în care s-au produs faptele mărețe, demne de luat în seamă de către generațiile viitoare”.

Interesant și mai puțin obișnuit este faptul că despre roman, fie el și istoric, a scris un mare istoric, Florin Constantiniu, considerându-l o capodoperă bazată pe adevăruri istorice: „Mihail Diaconescu este un investigator arhiatent, care știe apoi să reconstituie cu vigoare evenimentele, dar și să le adauge savoare, tensiunea dramatică și culoarea create de harul său literar. Marea Unire și-a aflat în Mihail Diaconescu un evocator la nivelul marii ei însemnătăți”.

La rândul lui, Mircea Popa consideră că marele merit al romanului este și acela de a crea personaje credibile, precum Nicolae Bolcaș, Romulus Brad, dar și atmosfera surprinsă și redată este una la fel de reușită.

„Prin trimiterile dese, purtând încărcătura mărcii etno-spirituale, M. Diaconescu surprinde portretul colectiv al unei întregi generații de intelectuali încărcați și tarați de diverse bovarisme imperiale, incapabili să simtă fiorul convulsiei sociale ce refuză imperiul de substituție. Acestor nostalgici le opune M. Diaconescu forțele proaspete ale celor care «mor pentru dreptate»”, subliniază Marian Nencescu în analiza sa.

Dumitru Velea scrie că romanul Sacrificiul „se fundamentează și se revelează pe o filosofie teologică a istoriei”, prin viziunea asupra vieții și a istoriei, a
sacrificiului și răscumpărării, asemănându-l tot cu Tolstoi, așa cum face și Theodor Codreanu.

Ca și alți comentatori ai romanului, George Remete demonstrează în cronica sa că Sacrificiul este un „roman total” prin toate dimensiunile ideatice și stilistice abordate.

Nu putem cita toți criticii care s-au aplecat spre marele roman ce abordează tema înfăptuirii Marii Uniri a românilor, nici să amintim numele tuturor autorilor de cronici și analize ale acestuia, ce au fost adunate în prețioasa antologie a Mariei Dohotaru, însă îndemnăm la lectura acestei cărți. Mai mult decât atât, importantă ar fi citirea romanului Sacrificiul, ca pe o sursă de aflare a adevărului istoric într-o formă unică și captivantă a literaturii cu atâtea perspective: fenomenologice, sociologice, filosofice, teologice, artistice, morale. Dincolo de toate, romanul Sacrificiul de Mihail Diaconescu este și o întrupare artistică a manifestării patriotismului prin arme culturale de înaltă clasă.