Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Lumina literară şi artistică OCTAVIAN GOGA: „O nouă așezare a neamului”

OCTAVIAN GOGA: „O nouă așezare a neamului”

Un articol de: Ziarul Lumina - 16 Dec, 2018

„Pentru Regatul Român, venirea ardelenilor este cea dintâi sărbătoare a unirii politice cu pământul ce se va rupe de sub sceptrul Habsburgilor. Soarta a vroit ca din acest oraş al înfrăţirii de odinioară să plece şi consolidarea de mâine. Sufleteşte, această unire a fost totdeauna. Viaţa Ardealului are de veacuri ca unic punct de orientare credinţa unirii de sânge cu Ţara. Tot astfel şi politiceşte principiul unităţii a îndrumat în mod perpetuu programul gândirii de peste munţi.” (Ziarul „Românul”, nr. 31/1918)

„Gândiți-vă, soldați români, că o nouă așezare a nea­mului va răsări din lupta voastră. Înțele­geți că stăpânind din nou pământul vechi al României și lărgindu-i hotarele cu Ardealul și Bucovina, soarta tuturor va fi mai bună.” („Către ţăranii soldaţi”, ziarul „România”, 1917)

„Conștiința unității e o realitate sufletească a poporului român de pretutindeni. Țăranul român de oriunde, aruncat între alte neamuri, a avut sentimentul just al diferențierii de rasă și s-a îngrădit ca-ntr-o cetate în însușirile distinctive ale vieţii lui naționale. În cursul veacurilor, un simplu trai patriarhal a menținut frățietatea acestor oameni de un sânge, oricât de îndărătnice au fost încercările de desființare. Blocul sufletesc s-a păstrat intact, ca în alte părți și în Transilvania și Ungaria.” („Ne învaţă Mărăşeştii ...”)