Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Lumina literară şi artistică POEZIE: Ion Roşioru

POEZIE: Ion Roşioru

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Lumina literară şi artistică
Data: 21 Iul, 2021

Ţi-aştern sub paşii tineri…

 

Deja la mine-i mâine pe când la tine-i ieri:

Norocul îţi surâde cât nu-ncetezi să speri!

 

Deja la mine-i vineri pe când la tine-i joi:

Ce-ar fi să dăm la rame spre nuferi amândoi?

Deja la mine-i viscol pe când la tine-i foc:

Joc timpul în buiestru şi-l fac să stea pe loc!

 

Deja la mine-i seară pe când la tine nu-i:

Ţi-aştern sub paşii tineri mireasmă de gutui!

 

Nădejdea c-or să vină…

 

Sperând că vii blestemul de jar să ţi-l asumi,

Aştept cu-nfrigurare să-mi ieşi în cale. Nu-mi…

În minte cu proiectul unui spectacol „nô”,

Visez să-mi fii alături pe scena lumii. N-o…

 

Păstrez demult în mine un suflet de copil

Să-l dăruiesc frumoasei necunoscute. Ţi-l…

 

Dintotdeauna, parcă, ne-ntunecă un nor

Nădejdea c-or să vină zile mai bune. N-or…

 

Un curcubeu peste abis…

 

Veneau secundele spre mine. Mă prefăceam că nu le văd

Cum, bulucindu-se pârdalnic, făceau în calea lor prăpăd!

 

Veneau secundele spre mine. Să stea zadarnic am strigat

Din postul meu de santinelă cu AKAEM-ul încărcat!

 

Veneau secundele spre mine. Am slobozit un foc în vânt

Crezând că toate dau năvală să mă lipească de pământ!

 

Veneau secundele spre mine. Am tras în plin şi le-am ucis

În loc să-mi fac, cu har, din ele un curcubeu peste abis!