Scrisori din Câmpulung: Constantin Noica - Gheorghe Staicu

La Galeria de Artă din Câmpulung, a avut loc la sfârșitul lunii august lansarea celei de-a treia ediţii a volumului Scrisori din Câmpulung: Constantin Noica - Gheorghe Staicu, îngrijită de Ioan Crăciun, care conduce Editura Ars Docendi a Univer­sității din Bucureşti.

Prima ediție a apărut în urmă cu 10 ani, la centenarul Constantin Noica (1909-1987). Pe lângă scrisorile lui Constantin Noica către Gheorghe Staicu, volumul cuprinde și două interviuri luate de editor lui Alexandru Paleologu, în 2005, și Alexandrei Noica, fiica filosofului, în 2009, la care s-au adăugat și fotografii din Câmpulung-Muscel din perioada 1940-1950, din colecția Th. Ștefă­nescu.

Evenimentul a marcat 110 ani de la naşterea lui Constantin Noica, 100 de ani de la naşterea lui Alexandru Paleologu şi împlinirea a 25 de ani de la moartea lui Gheorghe Staicu, doctor în economie, cel în a cărui casă părintească filosoful a locuit din iunie 1949 până în decembrie 1952, o parte din perioada de domiciliu obligatoriu la Câmpulung (1949-1958). Printr-o fericită coincidență, tot în 2009, Uniunea Scriitorilor a așezat placa memorială pe această casă din cartierul Vişoi al Câmpulungului, ridicată în anul 1909, care, astfel, împlineşte și ea anul acesta 110 ani. Acestea au fost motivele pentru care cunoscuta ziaristă Adina Ştefan, nepoata lui Gheorghe Staicu și actuala proprietară a casei amintite, a invitat câteva persoane să viziteze în ziua următoare casa Staicu, în care unchiul său l-a găzduit pe Noica (ulterior, filosoful a locuit în Vila Luca, actualmente demolată). Printre invitați s-au numărat domnul Ioan Crăciun, editorul volumului, domnul Gheorghe Pristavu, om de afaceri cu importante contribuții culturale în Muscel, precum şi doamna Maria Cojocaru, prietena din tinereţe a fetei vitrege a filosofului (Oana, fiica Marianei Noica, cea de-a doua soţie). Doamna Cojocaru l-a cunoscut personal pe Noica, la Vila Luca, în perioada 1953-1958, şi a avut plăcerea să le povestească celor prezenţi amintirile sale legate de acesta.

Relaţia de prietenie dintre cei doi corespondenți transpare din paginile volumului, care conţine doar scrisorile trimise de Constantin Noica prietenului său Gheorghe (Gică) Staicu, „cele complementare, semnate de economist, pierzându-și urma de-a lungul istoriei”, după cum observă Sorin Lavric în preambulul volumului. Lavric mai relevă și faptul că pentru Noica întâlnirea cu economistul Gheorghe Staicu a fost una benefică, iar prietenia acestuia, dincolo de ajutorul material, a avut meritul de a direcţiona atenţia filosofului către universul economic. Din discuţiile lor a rezultat preocuparea lui Noica pentru ideile teoretice ale economiştilor germani, concretizată în „câteva caiete cu însemnările pe care, ulterior, prin bunăvoința nepoatei lui Gh. Staicu, doamna Adina Ştefan, Editura Humanitas le-a publicat în 1997, sub titlul Manuscrisele de la Câmpulung. Reflecţii despre țără­nime şi burghezie” (Sorin Lavric).

În argument, Ioan Crăciun men­țio­nează că „apariția volumului pare să recompună, măcar parţial, tabloul biografic al filosofului în anii ʼâ50”, constituind chiar „radiografia afectivă a evoluţiei lui Noica în interval” (Dan C. Mihăilescu, „Noica la CâmpulungÎ, Evenimentul Zilei, 18.09.2009). „Dacă intrăm în detaliile acestor ani - iar scrisorile sunt şi ele o portiţă de intrare - vom descoperi, desigur, privaţiuni şi izolare, dar şi îndeletniciri pământeşti şi relaţii cotidiene, toate acestea însă în umbra preocupărilor continue şi tenace pentru marile sale proiecte culturale”, sublinia Ioan Crăciun.

Lansarea cărții a fost urmată de vernisajul expoziţiei „Înapoi în timp”, al lucrărilor de pictură semnate de Antoaneta Cocoş-Andreescu, expo­ziție organizată cu sprijinul Cenaclului de Arte Plastice „Constantin Brâncuşi” din Craiova şi al Cenaclului de Arte Plastice „I.D. Negulici” din Câmpulung Muscel.