Un cenotaf pentru Mihai Viteazul

În incinta Mănăstirii „Sfânta Treime” din Stre­haia, unde Mihai a fost bănișor, s-a săvârșit, la începutul lunii august, slujba de sfințire a cenotafului ridicat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu binecuvântarea și implicarea direc­tă a Preasfințitului Părinte Episcop Nicodim (conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova), spre veșnica pomenire a celui ce a fost primul voievod al tuturor românilor, Mihai Viteazul, la împlinirea a 420 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.

A fost prezent un public numeros, clerici, mireni, din țară și străinătate, spre a participa efectiv și afectiv la acest înălțător moment istoric, când episcopia sfințește al doilea cenotaf, după cel înălțat „domnului” Tudor Vladimirescu la Mănăstirea Cerneți din Mehedinți și crucea comemorativă de la biserica din Prejna (ctitorită tot de Tudor).

Printre oaspeții de onoare ai acestui eveniment s-au aflat prof. dr. ing. Mihai Mihăiță, președintele Academiei de Științe Tehnice din România și președinte al Asociației Generale a Inginerilor din România (la 91 de ani!), renumiții craioveni: dr. N. Cheiță și farmacistul Virgil Cojocaru, Alcibiade Tassos, student din Grecia, care, impresionat de înălțarea acestui cenotaf, va propune autorităților culturale și administrative din Grecia ridicarea unui astfel de monument și spre veșnica pomenire a lui Alexandru Macedon; Ilie Șerban, primarul Tâmnei.

După slujba Parastasului, s-a desfășurat un simpozion științific, în cadrul căruia PS Nicodim a prezentat comunicarea Viața bisericească în timpul lui Mihai Viteazul, iar scriitorul și cercetătorul Tudor Nedelcea a demonstrat De ce un cenotaf (și) pentru Mihai Viteazul? Prima parte a simpozionului s-a încheiat cu recitarea unor poezii dedicate voievodului de către renumitul poet Nicolae Dragoș, urmat de poetul Victor Rusu, directorul revistei „Caligraf” și alcătuitorul unei antologii de texte literare dedicate lui Mihai Viteazul.

Partea artistică a fost susținută de Grupul psaltic „Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana” al Catedralei Episcopale și de rapsodul popular Ion Crețeanu, recent declarat „tezaur uman viu”. În cea de-a doua parte a simpozionului au susținut comunicări cu adevărat științifice: prof. univ. dr. Radu Ștefan Vergatti: Un domn român, Mihai Viteazul; prof. univ. dr. Dinică Ciobotea: Mihai Viteazul și Strehaia; prof. dr. Tudor Rățoi: Sate din Mehedinți în vremea lui Mihai Viteazul; pr. prof. univ. dr. Fl. Dobrei: Domnitorul Mihai Viteazul și Ortodoxia transilvană; cerc. st. Gabriel Croitoru: Despre tabloul „Bătăliei de la Călugăreni”, realizat de Carol Valenstein; pr. prof. dr. Al. Stănciulescu-Bârda: Unirea Prin­cipatelor - dimensiune a men­talității medievale românești; prof. dr. Fl. Copcea: Aderarea lui Mihai Viteazul la Liga Creștină - o controversă istoriografică?; prof. dr. Ion-Nicolae I. Mutu-Strehaia: Doamna Tudora - Maica Teofana, mama voievodului Mihai Viteazul; scriitorul Laurian Stănchescu: Mihai Viteazul - cavaler al lui Hristos și apărător al creștinătății.

Moderator și organizator a fost consilierul Mihai Corcodel, șeful Sectorului cultural și învățământ din cadrul Episcopiei Severinului și Strehaiei.

De remarcat este faptul că anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la declararea Strehaiei ca oraș și 50 de ani de la dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul al Strehaiei, grație strădaniei istoricului Constantin Protopopescu, iar maica stareță a Mănăstirii Strehaia poartă numele de călugăriță al mamei lui Mihai Viteazul, Teofana.

Cenotaful lui Mihai Viteazul, sfințit la 9 august 2021, la Mănăstirea Strehaia, printr-un remarcabil efort logistic și financiar de PS Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, dimpreună cu vrednicii săi colaboratori, ca și cel ridicat la Mănăstirea Cerneți, este cea mai sinceră dovadă de evlavie și patriotism față de două mari personalități române, Tudor Vladimirescu și Mihai Viteazul.

După 420 de ani, Mihai Viteazul are în sfârșit un mormânt al său pe pământ, alături de cel din Cer, unde să fie pomenit pe măsura faptelor sale, iar candela va arde permanent.