Un număr consistent al revistei „Poezia“

Ediția de iarnă 2023 (nr. 4/106) a revistei „Poezia” de la Iași, condusă de Cassian Maria Spiridon, a apărut sub semnul „Poeziei și al Revoluției”. Bogatul sumar al publicației trimestriale cuprinde eseuri și studii pe tema revoluției, multă lirică universală tradusă în limba română, articole și cronici diverse.

Revista se deschide cu un interesant studiu al lui Cassian Maria Spiridon, directorul publicației, despre „revoluția cuvântului” în istoria poeziei. În paralel cu parcursul prin diversele teorii ale unor gânditori și filosofi legate de posibilul progres în sfera creației literare, autorul propune să vedem aplicabilă și în literatură viziunea despre schimbarea de paradigmă a lui Thomas Kuhn din lucrarea „Structura revoluțiilor științifice” (1962).

Legate de tema principală a acestui număr al revistei „Poezia” sunt și articolele: „O revoluție în literatură: avangarda”, de Maria Trandafir, și „Poeții sunt buni în «vreme de secetă»”, al Dianei Dobrița Bîlea.

Un interesant interviu cu scriitorul turc-cipriot Tamer Öncül apare sub semnătura redactorului-șef al revistei, Marius Chelaru, care mai publică și o necesară analiză privitoare la evoluția scrierii de haiku nu doar în Japonia, ci și în alte culturi.

Revista ni-l relevă pe Mihai Eminescu din perspectiva sa de autentic iubitor de istorie și trecut demn și glorios al țării, publicând articolul acestuia, „Bălcescu și urmașii lui” (1877).

Pentru că este o revistă care aduce în prim-plan mai ales poezia, avem parte de multă poezie românească și universală. Poeții români publicați în acest număr sunt: Gellu Dorian, Ioan Potolea, Dionisie Vitcu, Caliopia Tocală, Emil Lungeanu, Cezar Țucu, Constanța Popescu, Andrei Patraș, Nicoleta Bologa, Vali Nițu, Ovidiu Petcu, Liviu Georgescu; iar la rubrica „Tineri autori” apar poeme de: Maria Ivanov, Victor Fală, Nadejda Ivanov, Roxana Lupoaie Răcoreanu; „Poezii de ieri și de azi” este genericul care îl aduce în atenție ca poet pe Dimitrie Cantemir.

Poeme de Dimitrie Anghel, Ana Blandiana, Marius Chelaru, Octavian Doclin, Bianca Marcovici, Radu Florescu, Clelia Ifrim, Marcel Miron și Vlad Neagoe apar traduse în alte limbi de Ana Nea­gu, Dagmar Maria Anoca, Daniel Onaca, Mircea M. Pop, Gabrielle Danoux, Joachim Schwietzke și Liviu Neagoe.

Lirica universală apare astfel reprezentată: chineză (Li Bai, prezentare și traducere de Constantin Lupeanu), anglofonă (Caroline Carver, Macdara O’Looney - traduceri de Olimpia Iacob), franceză (Guy de Maupassant, G. Apollinaire, L. Aragon, J. Prévert, F. Blanche, M. Carême - traducere de Constanța Niță; A. Rimbaud - traducere de Nicolae Mușa; Claire Lajus, traducere de Niculina Oprea), germană (Jean Paul, Gerhard Hauptman, Yvan Goll, Christian Morgenstern - traduceri de Mircea M. Pop); poezie italiană contemporană: Sebastiano Grasso - analiză și traducere de Cătălina Franco; Alessio Brandolini, Mario Macario, Giorgio Mobili - prezentări și traduceri de Eliza Macadan; Maria Tereza Liuzzo - traducere Alexandru Macadan; Claudia Piccino - traducere Niculina Oprea; poezie din Israel: Yehuda Amihai - traducere Iris Dan; Adrian Grauenfels, Marcel Lupu, Beatrice Bernath - traduceri de Adrian Grauenfels; Menachem Falek, Mordehay Hartal - traduceri de Menachem Falek; poezie sârbă contemporană: Slavomir Gvozdenovici - prezentare și traducere de Lucian Alexiu; poezie vietnameză: Thac Thuy, și poezie indiană: Mamta Sagar - prezentare și traduceri de Marius Chelaru.

Petru Solonaru face o analiză a poemului eminescian „La Steaua”, iar Mihai Caba scrie despre „zborul frânt al poeziei lui Nicolae Labiș”. Cronici și recenzii mai semnează Marius Chelaru, Raluca Faraon, Marius Manta, Vasile Diacon, Livia Ciupercă, Ana Dobre, Clelia Ifrim, Elisabeta Bogățan, Mircea M. Pop, Vasile Fluturel, Constantin Miu, Constanța Niță, Lina Codreanu, Lucian Alexiu, Daniel Luca, Simion Bogdănescu, Florentina Niță, Nicolae Mareș.