Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Lumina literară şi artistică Un sfert de secol din istoria „Convorbirilor literare”

Un sfert de secol din istoria „Convorbirilor literare”

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Lumina literară şi artistică
Un articol de: Pr. Nicolae Dascălu - 24 Feb, 2021

Revista fondată la Iași de societatea Junimea, la 1 martie 1867, a intrat în patrimoniul național odată cu iluștrii ei fondatori, redactori și colaboratori, deveniți clasici ai literaturii române: Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Iacob Negruzzi, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Mihail Dragomirescu, Simion Mehedinți, George Coșbuc, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești ș.a. Cele zece serii editate până în anul 1995 pot fi recunoscute în evo­luția literaturii noastre moderne.

A unsprezecea serie a fost deschisă de primul număr din 1996, atunci când direcția „Convorbirilor literare” a fost încredințată poetului și scriitorului Cassian Maria Spiridon. Numărul din decembrie 2020, al 300-lea din noua serie, de 344 pagini format carte, este, așa­dar, unul jubiliar. Directorul revistei, poet cu gândire sistematică, publică, în serial, o cronică detaliată a drumului sinuos și plin de încercări pe care l-a parcurs una dintre cele mai importante reviste literare românești în anii de tranziție. Cronica sa, „Convorbiri literare. Un sfert de secol din actuala serie”, deschide numărul aniversar din decembrie 2020 și continuă în numerele din ianuarie și februarie 2021. Pe firul povestirii se ţes bucurii şi amărăciuni, certitudini şi dileme. Cu fiecare etapă se deschid noi drumuri. Scrie autorul în partea a treia a cronicii sale: „Este remarcabilă continuitatea prezenţei colaboratorilor la rubricile consacrate criticii şi istoriei literare, eseului, artelor şi îmbogăţirea cu noi nume de rezonanţă, dar şi publicarea mai tinerilor condeieri care, între timp, au ajuns nume consacrate. La un deceniu de la preluarea revistei am reuşit nu doar să o reimpunem în peisajul publicistic naţional, dar, prin calitatea colaboratorilor, să o transformăm într-un reper axiologic” (nr. 2 [303], februa­rie 2021, p. 14). Mulțimea de articole, docu­mente, date și evenimente din numărul 300 este completată de sumarul „Convorbirilor”, de la numerele 200 la 299. Anterior, numerele 100 și 200 cuprind sumarele perioadelor pe care le încununează. Este un mod de a furniza istoricilor literari documente verificate, de la sursă.

Așa cum era și firesc, la ceas aniversar „convorbiriștii” au primit numeroase mesaje de felicitare, elogii și evaluări ale contribuției lor la viața literară românească de astăzi. Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, așază revista „în panoplia simbolurilor noastre naționale”, Arcadie Suceveanu de la Cernăuți o numește „revistă-amiral”, Basarab Nicolescu de la Paris - „o catedrală a culturii naționale”, iar Theodor Damian de la New York elogiază vrednicia directorului revistei şi a echipei redacţionale. Prietenii „Convorbirilor literare” remarcă renașterea spiritului critic junimist, adaptat la provocările veacului nostru, și consecvența cu care echipa editorială păstrează echilibrul între tradiție și modernitate, național și universal, cultivarea valorilor autentice și deschiderea către tinerele generații de scriitori, promovarea legăturii cu cartea, ca izvor de cultură și protectoare a limbii române. Dintre caracterizările concise mai reținem: „un reper al spiritualității românești” (Constantin Chiriac), „continuitate și actualitate” (Ioana Diaconescu), „biblioteca fundamentelor” (Mircea A. Diaconu), „continuitate și fidelitate” (Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei), „continuitate şi elevaţie” (Constantin Cubleşan).

În privința raportării la valorile creștine ortodoxe, revista a fost întotdeauna receptivă la eseuri teologice, texte patristice, evocarea unor mari personalități ale culturii teologice autohtone (Părintele Dumitru Stăniloae, Mitropolitul Bartolomeu Anania, Monahul Nicolae Steinhardt ș.a.). De asemenea, în paginile „Convorbirilor literare” apar, periodic, numele multor preoți-poeți din generația de azi: Constantin Hrehor, Dorin Ploscaru, Ioan Pintea, Theodor Damian, Savatie Baștovoi, Constantin Guzgă, Eugen Bârz, Marcel Miron, Ioan Patraș. Cartea de religie a fost o rubrică susținută timp de mai mulți ani de autori ortodocși, iar noile apariţii editoriale din domeniul literaturii teologice sunt recenzate selectiv.

Dar paginile revistei aduc număr de număr în spațiul public dezbateri și confruntări de idei specifice timpului nostru, complementare convorbirilor literare. Totodată, nu sunt uitate principiile junimiste de receptare critică a literaturii, dar și a întregului ambient social, după formularea memorabilă a lui Titu Maiorescu în teoria formelor fără fond: „Tot ce este astăzi formă goală în mișcarea noastră publică trebuie prefăcut într-o realitate simțită, și fiindcă am introdus un grad prea înalt din viața din afară a statelor europene, trebuie să înălțăm poporul nostru din toate puterile până la înțelegerea acelui grad și a unei organizări politice potrivită cu el”.

Împreună cu revista de cultură poetică „Poezia”, avându-l ca director fondator pe același neobosit Cassian Maria Spiridon, actuala serie a „Convorbirilor literare”, alături de „România literară” și alte câteva reviste din țară, desfășoară o lucrare admirabilă și necesară în slujirea limbii române și a culturii naționale, în contextul actual al socie­tății dominate de tehnologie și de contactele interculturale în spațiul global.

Citeşte mai multe despre:   Convorbiri literare