Ștefan Scripcariu ICOANĂ În crucea cerului, steaua lacrimă de duh, fierbinte, din fânul din iesle, Pruncul întinde spre stea mânuțele Lui sfinte. Neclintiți, păstorii se leapădă de-ale zilei
Unde se grăbește timpul?
Întotdeauna pe noi, oamenii, ne-a fascinat timpul. Încă din copilărie, când încercam să înțelegem cât mai este până la ziua noastră, când vine Crăciunul, cum era înainte să ne naștem și cât de puțin mai este până vine mama să ne ia de la grădiniță. I-ați auzit, fără îndoială, pe copii povestind cum au fost mâine în parc sau cum făceau diferite lucruri atunci când erau mari. Ați încercat vreodată să le explicați ce este timpul? Nu este cel mai ușor lucru, dar poate deveni atractiv și simplu când explicația este transformată în poveste.
Așa a procedat scriitoarea Adina Rosetti, autoarea cărții „Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul“, frumos ilustrată de Cristiana Radu și publicată la editura Arthur în anul 2021.
Dintr-o scurtă introducere pentru oamenii mari aflăm că această carte s-a născut încet-încet, din povestirile spuse, înainte de culcare, fetiței ei, care era curioasă și dornică să afle când e mâine, ce a fost ieri și ce înseamnă azi. Astfel, Timpul devine personaj de poveste, poartă un nume și are înfățișare de om. El este un bătrân a cărui vârstă nimeni nu o știe, cu o barbă lungă care îi curge în valuri. Principala lui grijă și responsabilitate este să întoarcă în fiecare zi limbile ceasului uriaș din vârful turnului în care locuiește. Se numește Tempus și are trei copii: domnul Azi, doamna Ieri și domnișoara Mâine, cărora le-a împărțit în mod egal regatul, fiecăruia dându-i ce i se cuvine - Prezentul, Trecutul și Viitorul. Apoi i-a povățuit să vegheze asupra Timpului, astfel încât el să curgă întotdeauna la fel, nici prea repede, nici prea încet.
Descrierea fiecăruia dintre copiii lui Tempus este un prilej de a explica cele trei noțiuni temporale principale: ieri, azi, mâine. Legându-le de întâmplări din viața de zi cu zi a copiilor, acestea se conturează clar și atât de vii, încât ni le putem imagina cu ușurință, ajutați de ilustrațiile sugestive și prietenoase.
Toate sunt bune și frumoase. Însă, așa cum se întâmplă mereu în povești, există și vrăjitoare care fac licori pe care, odată ce le bei, cursul firesc se schimbă, iar Timpul... ei bine, nu mai curge așa cum trebuie, adică nici prea repede, nici prea încet, ci o ia la trap. Așa va face vrăjitoarea Niciodată care, rugată de răsfățata și nerăbdătoarea domnișoară Poimâine, își freacă mulțumită mâinile, la gândul lucrurilor care nu se vor mai întâmpla niciodată.
Dar de ce se întâmplă astfel, cine este vinovat de toată harababura creată și cum se va încheia ea, vă las să descoperiți citind cartea.
Cu siguranță vă va plăcea și va fi o ocazie numai bună să le vorbiți copiilor despre timp, într-o manieră jucăușă, pe înțelesul lor, dar și un prilej de îndelungi discuții despre ce s-ar întâmpla dacă timpul ar curge mai repede, unde s-ar duce și ce am putea face pentru a-l opri din fuga lui.