„O generaţie dintr-o altă lume, virtuală”

Actuala generație de elevi este privită de către profesori ca fiind una „foarte curioasă, în special în materie de IT, interesată de limbi străine, inteligentă, creativă şi cu cunoştinţe din mai multe domenii”, relevă o cercetare realizată de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, unitate conexă a Ministerului Educaţiei și Cercetării Ştiinţifice. Elevilor le lipseşte însă un sistem de valori bine definit, sunt demotivaţi, dependenţi de vizual, de tehnologie şi de internet.

Inteligenţi, creativi şi curajoşi, însă în acelaşi timp hiperactivi, nervoşi şi agitaţi, superficiali, „greu de modelat” şi nu-şi asumă responsabilităţi, astfel sunt caracterizaţi elevii de către profesori în cea mai recentă cercetare realizată de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, unitate conexă a Ministerului Educaţiei și Cercetării Ştiinţifice. Elevii actualei generaţii sunt interesaţi de limbi străine, au o mare deschidere culturală şi cunoştinţe din mai multe domenii, însă prezintă dezinteres în studiu, sunt preocupaţi mai degrabă de câştigurile materiale, fără a avea un sistem de valori bine definit, sunt lipsiţi de idealuri în viaţă şi sunt deficitari la nivel de limbaj. În opinia profesorilor, curiozitatea elevilor se manifestă în special în materie de IT, aceştia prezentând aptitudini vaste pentru acest domeniu. În opinia cadrelor didactice, dezinteresul crescut faţă de şcoală şi, implicit, faţă de învăţătură este alimentat şi de atitudinea părinţilor, a familiei, care nu doar că nu-i încurajează să înveţe, ci chiar se revoltă împotriva faptului că au prea mult de învăţat, că au de rezolvat prea multe teme pentru acasă, au de citit prea multe cărţi etc.
Cercetarea arată că profesorii reproșează elevilor lipsa de disciplină, de respect (atât faţă de adulţi, cât și faţă de propriii colegi), lipsa de interes pentru activitatea școlară, lipsa de consecvenţă și de disponibilitate de a depune efort, lipsa atenţiei și a motivaţiei pentru învăţare. Acestea conduc, în mod firesc, la scăderea randamentului școlar, la performanţe sub nivelul lor de inteligenţă, la pasivism, dezinteres, chiar ostilitate faţă de școală și de reprezentanţii săi.
De asemenea, profesorii le reproșează elevilor (și părinţilor, care nu-și supraveghează suficient de bine copiii) dependenţa faţă de noile tehnologii și faţă de mediul virtual, care îi acaparează într-atât, încât nu mai reușesc să facă faţă solicitărilor legate de școală. Oboseala, lipsa de concentrare a atenţiei, superficialitatea, inconsecvenţa sunt doar câteva dintre efectele colaterale pe care profesorii le-au observat la copiii care abuzează de utilizarea internetului și a noilor tehnologii: „O generaţie dintr-o altă lume, virtuală, pe care noi, adulţii, nu o cunoaștem”, spune un profesor participant la studiu.

Ce recomandări fac specialiştii

Îmbunătăţirea actului educaţional, creşterea performanţei elevilor și a optimizării relaţiei profesori - elevi, respectiv școală - familie trebuie să țină seama de o serie de măsuri (soluţii) ce trebuie implementate şi agreate atât la nivelul corpului profesoral, cât şi la nivel de sistem.
Specialiştii vorbesc despre o comunicare mai bună cu elevii (eventual chiar folosind noile tehnologii, pe care elevii le apreciază atât de mult!), crearea unui climat pozitiv, destins, plăcut în timpul petrecut la școală, cunoașterea nevoilor și intereselor specifice ale fiecărui elev, individualizarea în procesul educaţional, accesibilizarea și actualizarea cunoș­tinţelor. De asemenea, este necesară accentuarea dimensiunii practice, aplicative a celor învăţate, utilizarea metodelor activ-participative, care să stimuleze învăţarea activă, utilizarea mai intensă a evaluării formative, valorizarea grupului de egali și stimularea învăţării prin colaborare, valorizarea educaţiei nonformale și informale dobândite de elevi în afara școlii, dar şi organizarea unor activităţi extrașcolare, care să coaguleze comunitatea educaţională. Totodată, specialiştii vorbesc şi de necesitatea „unei responsabilizări mai puternice a familiei, respectiv a mass-media în ceea ce privește binele general și educarea copiilor și tinerilor”.
Cercetarea de teren s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2014, în 22 de şcoli atât din mediul rural (7 şcoli), cât şi din urban (15 şcoli), din judeţele Alba, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Olt, Timiş, Vrancea şi Bucureşti. Au fost intervievaţi 23 de directori de şcoli şi peste 120 de profesori, au fost realizate interviuri de grup cu peste 150 de elevi, iar grupurile intervievate au avut cel puţin 7 elevi. Realizatorii studiului au elaborat un chestionar la care au răspuns 483 de elevi de clasa a VII-a. (Oana Nistor)