Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Pagina copiilor Împodobeşte-ne sufletul cu virtuţile prin care tu ai strălucit!

Împodobeşte-ne sufletul cu virtuţile prin care tu ai strălucit!

Un articol de: Ziarul Lumina - 29 Oct, 2017

Luna octombrie, după sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, ne aduce prăznuirea altor doi sfinţi dragi nouă, Marele Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, şi Cuviosul Dimitrie cel Nou din Bucureşti. Deşi au trăit în vremuri diferite, separându-i aproape un mileniu, ei reprezintă două modele diferite de viaţă creştină (luptătorul pentru Hristos şi pustnicul), amândoi se aseamănă prin dragostea pentru Dumnezeu şi mărturisirea Lui în întreaga lor viaţă. Elevii Școlii Gimnaziale nr. 3 din Cugir, judeţul Alba, sub coordonarea profesoarei lor de religie, Luminiţa Sgubea, oferă prin intermediul acestei pagini micilor noştri cititori gândurile lor despre cei doi sfinţi pomeniţi mai sus.

Scrisoare către Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou

Sfinte Dimitrie, în această zi, a praznicului tău, frigul și răceala toamnei plină de culori ruginii sunt luminate de strălucirea caldă a virtuților tale.

Sfinte al lui Dumnezeu, tu ești pentru mine un model de smerenie, de bunătate şi milostivire. Sufletul tău blând și delicat, împodobit cu simplitate și nevino­văție, este pentru noi o pildă de viață trăită sub semnul milei și al iubirii față de oameni și față de făpturile necuvântătoare. Inima mea e adânc mișcată de simţirea şi de gingăşia sufletului tău curat. Deși ai fost un simplu păstor de vite, viața ta este pentru mine o lecţie vie de trăire plină de iubire, adresată nouă, celor care adesea ne purtăm fără omenie cu animalele sau jignim și rănim sufletele semenilor noştri prin cuvinte şi purtări lipsite de atenție şi de iubire!

Sfinte Cuvioase Părinte Dimitrie, cel cu chip luminat, cel plin de credință, dragoste și înțelep­ciune, te rog stai pavăză ispitelor ce nu contenesc să ne înconjoare.

Pilda vieții tale sfinte a fost mereu pentru mine un îndemn spre smerenie și o cale către Dumnezeu. M-ai povățuit în clipele de îndoială și mi-ai pus întotdeauna în minte gândul cel bun și înțelept. Ca spre un prieten și bun sfătuitor, mă întorc mereu către tine, sfinte, pentru a mă încuraja și sprijini în clipele de neliniște și de tristețe. Viața ta, trăită în Hristos, dăruiește vieții mele bucurie și lumină.

Ne rugăm ție, Sfinte Dimitrie, să ne ajuți să ne împodobim sufletul cu aceleaşi virtuţi prin care tu ai strălucit în lume: smerenie, dragoste faţă de Dumnezeu şi de oameni, bunătate şi blândeţe.

Pentru dragostea și milostivirea ta față de noi, sfinte al lui Dumnezeu, mă închin ție și îți mulțumesc!

Ioana Teban,
clasa a VIII-a B

 

Viața ca o sărbătoare

E-atâta liniște în jur
Și e atâta împăcare, 
Pădurea doar foșnește-ncet
În semn de binecuvântare.

Nu mai e verde c-altădat’
Veșminte pline de culori
A îmbrăcat, cum e firesc, 
În zilele de sărbători.

E-o sărbătoare mare azi,
Ziua Sfântului Dimitrie,
Și dincolo de fagi și brazi
E cer senin și bucurie.

Deși-au rămas la fel de drepți,
În straiele lor ruginii,
Stejarii, de-acum înțelepți,
Au înțeles sensul de a fi.

Și, că oricât ar fi de greu, 
În zile reci, cu vânt și ploi, 
Aproape ne e Dumnezeu
Și El are grijă de noi.

Că fiecărui asfințit 
Îi va urma o altă zi,
O nouă șansă pentru toți
Să învățăm a ne iubi.

Să renunțăm să mai fim răi
Și la orgolii sau mândrie,
Să-ntindem mâna la nevoie, 
Oricui, oricând, cu bucurie.

Nu e de-ajuns să ne vorbim, 
De nu vom ști să ascultăm,
Cuvintele sunt de prisos,
Când milostivi să fim uităm. 

Dar, de vom ști să ne iubim
Și ne vom ajuta la greu,
Aproape sfinții ne vor fi
Și îngerii, și Dumnezeu.

Ne rugăm Ţie, Milostive,
Ca drumul drept
să ni-l veghezi,
Și cu credință te rugăm
Azi să ne binecuvântezi.

Să ne ajuți să înțelegem
Că viața e o sărbătoare,
Un dar divin și, peste toate,
O sfântă binecuvântare.

Maria Dima,
clasa a VI-a A