Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Profesorii universitari cred că studenţii vin slab pregătiţi din liceu
▲ 70% dintre profesori consideră că învăţământul superior românesc este la fel de bun ca cel din vestul Europei, în timp ce doar 59% dintre studenţi sunt de acord cu această evaluare ▲ Aceasta este una dintre concluziile studiului „Sistemul universitar românesc - Opiniile cadrelor didactice şi ale studenţilor“, lansat marţi, 10 iulie, de Fundaţia Soros România, după cum arată Asociaţia „Ad Astra“ a cercetătorilor români ▲
Studiul reprezintă o analiză a percepţiilor privind mediul universitar românesc, prin prisma răspunsurilor date de peste 1.000 de cadre didactice şi peste 1.100 de studenţi la întrebări legate atât de propria persoană, cât şi de organizarea şi funcţionarea sistemului universitar, autonomia universitară, corupţia academică şi procesul educaţional, mai arată „Ad Astra“. De asemenea, aproximativ 40% dintre profesori consideră că universităţile nu se bucură de o autonomie universitară reală şi că Ministerul Educaţiei deţine încă un control prea mare asupra universităţilor. Sondajul relevă faptul că patru din zece cadre didactice mai au cel puţin încă un loc de muncă în afara activităţii din universitatea unde sunt încadraţi. Aproape jumătate dintre ei lucrează în cercetare sau predau şi la alte universităţi. O treime activează pe piaţă, fie ca salariaţi, fie ca patroni. În ceea ce-i priveşte pe studenţi, aproape un sfert au un loc de muncă, iar aproape jumătate (43%) ar vrea să se stabilească în altă ţară. De asemenea, marea majoritate a studenţilor provin din mediul urban, doar 11% fiind născuţi în mediul rural, după cum arată „Ad Astra“ care citează studiul realizat de Fundaţia Soros. Profilul studentului care are mai multă încredere decât ceilalţi în şansele pe care i le dă educaţia este unul destul de puternic conturat: el vine din familii mai bine educate, mai avute, dispune de mai mulţi bani de buzunar, studiază într-o universitate mai veche, având peste 10.000 de studenţi şi este într-un an de studiu mai mare, mai arată studiul. În acelaşi timp, 81% dintre cadrele didactice intervievate consideră că studenţii vin la facultate slab pregătiţi din liceu, iar jumătate dintre profesori consideră că studenţii lor sunt în mică sau în foarte mică măsură interesaţi să înveţe. Doar 48% dintre studenţi şi doar 28% dintre cadrele didactice consideră că învăţământul privat este cel puţin la fel de bun ca învăţământul de stat. 22% dintre studenţii din România declară că cineva de la facultate le-a cerut, cel puţin într-o situaţie, cadouri, bani sau servicii. 13% dintre studenţi declară că au dat curs acestor cereri cel puţin o dată. Aproximativ aceeaşi pondere a cadrelor didactice (23%) declară că li s-au oferit bani/cadouri/servicii de către studenţi. 7% dintre cadrele didactice, care declară că le-a fost oferită mită, recunosc şi faptul că au acceptat-o (aproximativ 2% din totalul cadrelor didactice). Cercetarea cantitativă a avut loc în cursul lunii mai 2007 şi a constat în două sondaje de opinie reprezentative pentru cadrele didactice, respectiv pentru studenţii din învăţământul superior, public şi privat. Culegerea şi introducerea datelor au fost asigurate de The Gallup Organization România.