Revoluţia tehnologică va influenţa şcoala viitorului

Sistemele de educaţie din întreaga lume vor suferi mari modificări până în anul 2030, favorizate de revoluţia tehnologică. În şcoala viitorului, profesorul nu va mai fi doar un transmiţător de cunoştinţe, ci va avea ca principală misiune orientarea elevului în propriul său proces de învăţare, potrivit unui studiu realizat de Summitul mondial pentru inovare în educaţie (World Innovation Summit for Education, WISE).

645 de experţi internaţionali au fost intervievaţi în cadrul unui studiu care defineşte cum va fi şcoala în anul 2030, studiu realizat de Summitul mondial pentru inovare în educaţie (World Innovation Summit for Education, WISE). Studiul, scrie Agerpres, arată că “şcolile se vor transforma în reţele” în care elevii vor interacţiona între ei şi cu profesorul, ajungându-se la “o învăţare colaborativă”. “Rolul profesorilor va fi şi mai relevant. Va trebui să le arate elevilor că trebuie să fie critici faţă de informaţie, că nu tot ceea ce găsesc pe internet este corect, că trebuie să selecţioneze şi să meargă la cele mai fiabile surse”, afirmă Ismael Sanz, director al unui institut naţional de evaluare (Instituto Nacional de Evaluación Educativa) din subordinea Ministerului Educaţiei din Spania. Ismael Sanz consideră că se vor consolida metodologiile de tipul “flipped classroom”, un sistem ce va permite ca o parte din muncă să se realizeze acasă şi ca fiecare elev să-şi urmeze propriul ritm.

Potrivit directorului Colegiului Montserrat din Barcelona, unul dintre cei 15.000 de experţi care fac parte din WISE, Núria Miró, intervievată de cotidianul spaniol El Mundo, elevii îşi vor schimba profilul în următorii 30 de ani. Va fi vorba despre “un elev cu mult mai multe posibilităţi de acces la surse de cunoaştere, cu o mentalitate mai universală şi mai puţin locală, protagonist indiscutabil al învăţării”, ceea ce, în opinia lui César García, profesor la Central Washington University, va duce la o creştere a exigenţelor din partea elevilor. “Profesorii va trebui să explice mult mai bine cum pun notele”, susţine acesta. În acelaşi timp, Garcia apreciază că tehnologia tot mai avansată şi posibilitatea elevilor de a comunica online vor duce la afectarea relaţiilor personale dintre elevi, care devin tot mai solitari: “Acum 20 de ani, copiii petreceau mai mult timp pe stradă, fără prea multă supraveghere. Acum viaţa lor socială este mai limitată, stau mai mult în casă, conectaţi online, şi au agendă...”. Astfel, internetul va fi principala sursă de cunoaştere, chiar mai mult decât şcoala.

Un alt aspect abordat în studiul amintit este şi curriculumul, estimandu-se că abilităţile personale sau practice vor fi mai apreciate decât cunoştinţele academice. Aşa-numitele soft skills, precum capacitatea de a vorbi în public, de a lucra în echipă, de a se adapta la situaţii neprevăzute, sunt tot mai importante în mediul profesional, dar experţii spanioli consideră că ele nu pot înlocui o bună pregătire academică. “Se spune că aceasta este cea mai pregătită generaţie, însă studenţii spanioli nu ştiu ce este barocul şi nu l-au citit niciodată pe Cervantes. Dacă dorim să formăm tehnocraţi, vor prima abilităţile, iar cunoştinţele vor rămâne reduse”, afirmă Felipe de Vicente, preşedinte al asociaţiei ANCABA (Asociación Nacional de Catedráticos de Instituto). De asemenea, sondajul de opinie realizat de WISE reliefează faptul că 46% dintre experţii intervievaţi consideră ca va exista o limbă globală în educaţie, engleza, în timp ce 35% cred că limba naţională va fi în continuare importantă. (Oana Nistor)