Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
România nu poate plăti cotizaţia la CERN
România poate rata un Premiu Nobel în fizică, chiar dacă sunt români care participă la experimentele de la CERN - Elveţia, deoarece nu este membră a Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare (CERN). „Momentul aderării era programat pentru acest an, dar din cauza banilor, ţara noastră a rămas în afara celui mai select club al ştiinţei mondiale“, a spus fostul ministru al Educaţiei şi Cercetării, Anton Anton.
„Din 2004, de când am ajuns la Cercetare, am întreprins demersuri sistematice, astfel încât România să devină membră la CERN, pentru că noi participăm la experimente, beneficiem de rezultate, suntem parteneri, dar nu suntem membri ai acestei structuri de cercetare mondială“. Anton a mai spus că dacă un român va face o descoperire în cadrul experimentului, România nu va avea dreptul să ia Premiul Nobel, pentru că nu e membră CERN şi nu are drept de proprietate asupra descoperirii, în schimb, pot lua Nobelul francezii, spre exemplu, pentru că sunt membri de drept, a spus Anton care a dat vina pe Ministerul Finanţelor care a tăiat fondurile de la Cercetare. Anton Anton a mai menţionat că România trebuia să participe cu circa un milion de euro, o parte dată la început, după care, cotizaţia ar fi fost progresivă, la fel cum cotizează şi celelalte ţări membre CERN. Cererea ţării noastre a fost luată în discuţie de Adunarea Generală a CERN, în luna decembrie 2008. „România a fost foarte mult timp izolată de comunitatea ştiinţifică, dar, de mai mulţi ani, ştiinţa românească a ieşit în lume cu capul sus şi nu mai este în postura în care doar încearcă să iasă în străinătate, să se târască uşor şi să se alăture altora“, spune fostul ministru al Educaţiei şi Cercetării. În ceea ce priveşte colaborarea României la CERN, Anton a menţionat că ţara noastră participă la patru experimente, respectiv ALICE (pentru care s-au cheltuit aproape 1,5 milioane de euro), prin contribuţia Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ şi Institute of Space Science; ATLAS (care a costat România 975.000 de euro), la care au participat Universitatea din Bucureşti, Institutul Naţional de Tehnologii Moleculare din Cluj şi Universitatea de Vest din Timişoara; LHCb şi LCG-TIER 2, care au costat ţara noastră 658.000 de euro, respectiv, 714.000 de euro, la care se adaugă contribuţia de 458.000 de euro pentru experimentul DIRAC. Proiectul de la CERN a fost conceput din 1983, iar din 1996 au demarat lucrările efective, valoarea investiţiilor fiind de 3,76 miliarde de euro. Mii de fizicieni şi ingineri din lumea întreagă au luat parte la construcţia acceleratorului menit să creeze condiţiile existente în Univers, imediat după Big Bang, înainte ca particulele elementare să se asocieze pentru a forma nucleele atomice. Acceleratorul de particule este construit în subteran, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia, de Organizaţia Europeană pentru Cercetarea Nucleară (CERN), conform Agerpres.
